Specia de Papagali Blue-Headed Pionus

611

 

Informaţii generale:

Papagalul din specia Blue-Headed Pionus (pionus menstruus) cunoscut  şi ca Papagalul Red-Vented se găseşte în zonele tropicale ale Americii de Sud şi Centrale, din Costa Rica şi Trinidad, până în Bolivia şi Brazilia de Sud sau Centrală. Aceşti papagali ocupă păduri şi suprafeţe de teren cu copaci la altitudini de 600 m, deşi uneori au fost văzuţi chiar şi la altitudini de 1500 m. Totuşi, aceştia din urmă se găsesc doar acolo unde mâncarea este abundentă şi merită să îşi petreacă timpul la asemenea altitudini. În timpul sezonului de împerechere, aceşti papagali din specia Blue-Headed Pionus zboară în stoluri de dimensiuni mari şi pot să fie văzuţi dimineaţa zburând din cuiburile lor înspre zonele în care îşi vor lua hrana. La apus sau la lăsatul întunericului, o mare parte dintre ei sunt văzuţi în palmieri, odihnindu-se, sau în alţi copaci de dimensiuni mari. Cartea „You and Your Pet Bird” de David Alderton susţine că Pionus are o speranţă medie de viaţă de 25 ani. Unii dintre ei pot să trăiască şi peste 40 de ani, dar majoritatea trăiesc între 3 şi 10 ani, din cauza accidentelor sau a lipsei hranei. Societatea Crescătorilor de Papagali deţine un Registru al Încrucişărilor în care membrii societăţii îşi trec exemplarele. În anul 2008, acest Registru arăta un număr de doar 21 de papagali din specia Pionus încrucişaţi în acel an. Vârful înregistrat a fost în 1998, când s-au

  Nume: Blue-Headed Pionus

Originea: America de Sud, Costa Rica, Bolivia, Brazilia

Grupa: de dimensiuni medii

Inaltime: 25 – 35 cm

Speranta medie de viata: până la 20 – 40  ani

Culoare: verde pe întreg corpul, cu excepţia capului şi a gâtului care sunt albastre

Temperament:  La fel ca şi cu alţi papagali, modul în care un Pionus este crescut de către stăpânii săi va face diferenţa dintre o pasăre timidă şi un companion excelent. Un proprietar de Pionus trebuie să îşi facă timp pentru a-şi petrece cu papagalul său.

Dresaj:  Atâta timp cât papagalul vostru înţelege regulile casei şi este crescut într-un mediu foarte sensibil faţă de ei, cu o dominanţă acceptabilă, aceştia vor deveni nişte animale de companie perfecte.

Caracteristici distinctive: Papagalii Blue-Headed Pionus tineri au câteva trăsături distincte. Până la aproximativ un an, prezintă doar foarte puţin albastru. Albastrul pe care îl au este doar pe marginile aripilor verzi şi pe frunte.

încrucişat 216 exemplare. Astăzi, nivelul încrucişărilor este mult mai mic. Dificultatea achiziţionării este cu siguranţă singurul motiv al acestui nivel mic, deoarece din punct de vedere al cuibului, aceştia nu au nicio problemă cu aviarele sau cu cuştile pentru a se reproduce.

Achiziţionarea. Dacă doriţi un papagal care să fie sănătos şi bine crescut, cel mai indicat este să vă îndreptaţi atenţia înspre un crescător de papagali recunoscut. Recomandăm acest lucru pentru că sistemul lor imun nu este funcţional în totalitate la păsările tinere. Într-un magazin sau la o persoană care se ocupă cu distribuţia de papagali, aceste păsări ajung din diverse surse, ceea ce creşte riscul de transmitere a bolilor înspre papagalii tineri. Acest punct important este adeseori trecut cu vederea, ceea ce poate aduce o mare dezamăgire ulterioară, când papagalul începe să aibă probleme de sănătate. Trebuie să ţineţi cont şi de stresul indus cu ocazia mutării într-un mediu nou, care poate să îi declanşeze o infecţie în urma căreia să rezulte decesul păsării. Mai mult, o pasăre nouă poate să introducă un virus într-un stoc întreg, ceea ce poate să creeze probleme mult mai mari. Încercaţi să aflaţi mai multe lucruri despre vânzători, dacă sunt de încredere sau nu. Pionus se împerechează sezonier. Femelele îşi depun ouăle în Aprilie, puii eclozează în Mai şi părăsesc cuibul în Iulie. Acest lucru înseamnă că trebuie să aşteptaţi până în August sau în Septembrie pentru a achiziţiona un tânăr Pionus. Păsările tinere sunt cel mai vulnerabile în primele lor zile de viaţă în casele lor, mai ales dacă tocmai au fost luaţi din cuib. Pierderile vor apărea atunci când nu ştiţi cum să umblaţi cu ei, sau cum să îi hrăniţi. Ţineţi cont de faptul că papagalii tineri au nevoie de o hrană mai moale, nu de paleţi sau seminţe.

Descriere fizică – taxonomie:

Papagalul din specia Blue-Headed Pionus este foarte uşor de identificat. Au o înălţime de aproximativ 30 cm, cu o coadă scurtă şi cu un corp îndesat. Întregul corp este verde, singurele excepţii fiind capul şi gâtul care le este albastru deschis. Unii adulţi au o regiune mică de pene roz în zona gâtului. Sub coadă de obicei se găsesc pene de culoare roşie. Ciocul şi picioarele papagalului Blue-Headed Pionus matur îi sunt negre cu o zonă roşie la baza mandibulei superioare. Papagalii Blue-Headed Pionus tineri au câteva trăsături distincte. Până la aproximativ un an, prezintă doar foarte puţin albastru. Albastrul pe care îl au este doar pe marginile aripilor verzi şi pe frunte. Până la vârsta de un an, vor avea aproape tot capul şi gâtul acoperit de albastru. Totuşi, albastrul poate să devină uşor mai vizibil în cel de-al doilea an de viaţă. Deasupra nărilor, vor avea câteva pene roşii. Când se nasc, papagalii au ciocul de culoarea cărnii. Prima dată mandibula superioară începe să se transforme în negru, după care mandibula inferioară. .

Specia:

Ştiinţific: Pionus menstruus rubrigularis

Engleză: Paler Blue-headed Parrot

Olandeză: Bleke Zwartoorpapegaai

Germană: Blasser Schwarzohrpapagei

Franceză: Perroquet à tête bleu Cabansis

CITES II – Specie Ameninţată

Există două subspecii menţionate în cartea lui Forshaw „Papagalii Lumii”, din care cu adevărat doar una se găseşte pe teritoriul Statelor Unite, şi anume Pionus Menstruus Rubrigularis. Acesta este foarte asemănător cu papagalul Blue-Headed Pionus, cu excepţia unei zone de roz mai mari pe gât şi un albastru mai şters.

Personalitate:

Papagalii din specia Blue-Headed Pionus au o reputaţie de papagali foarte liniştiţi, tăcuţi, dar care pot să fie destul de agresivi în ceea ce priveşte teritoriul pe care îl consideră al lor. Aici intră cuşca şi împrejurimile ei. În timp ce papagalul Blue-Headed Pionus nu este chiar atât de dornic de mângâieri ca şi alţi papagali, acesta poate să fie destul de afectuos, mai ales dacă a fost crescut într-o atmosferă plăcută în care a avut parte de interacţiune constantă. Un papagal Blue-Headed Pionus poate să scoată un anumit sunet ca şi un uşor fluierat sau un geamăt de durere, ceea ce poate să fie confundat de către proprietar cu apariţia unei condiţii medicale. Papagalul Pionus, în general este considerat a fi un papagal tăcut, uşor de lucrat cu el şi de mărime medie. De fapt, acestea caracteristici sunt bazate pe o comparaţie făcută cu unele dintre cele mai des întâlnite specii de papagali. De exemplu, dacă este comparat cu papagalii Amazon, conure sau macaw, acesta este întradevăr un papagal tăcut. Dar crescătorii şi iubitorii acestui Papagal Pionus povestesc ceva cu totul diferit, respectiv faptul că aceste păsări sunt foarte afectuoase, mai tăcute decât alţi papagali, atente şi foarte drăgălaşe. La fel ca şi cu alţi papagali, modul în care un Pionus este crescut de către stăpânii săi va face diferenţa dintre o pasăre timidă şi un companion excelent. Un proprietar de Pionus trebuie să îşi facă timp pentru a-şi petrece cu papagalul său. Într-o casă în care mai sunt alte păsări mai gălăgioase, s-ar putea ca papagalul Pionus să nu primească afecţiunea pe care o aşteaptă. Papagalii Pionus nu sunt cunoscuţi ca fiind cei mai buni vorbitori, dar unii dintre ei pot să adune un vocabular destul de bogat. Vocea unui papagal blue-headed Pionus poate să sune cumva dură, ceea ce vă va obliga să ascultaţi cu atenţie atunci când vrea să spună ceva, pentru a nu pierde vreun cuvânt. Pentru că Pionus este tăcut în comparaţie cu alte specii de papagali, poate să fie un companion ideal pentru cei care au vecini foarte aproape.

Reproducerea începe în general în luna Mai. În habitatul lor natural, aceştia îşi fac cuibul în găurile din copaci. Un cuib normal constă în 3 sau 4 ouă. Perioada medie de incubaţie este de aproximativ 26 zile. Cei tineri încep să zboare încă de la vârsta de 3 luni, ajungând la maturitate între 2 şi 4 ani. Acest papagal este destul de greu de reprodus în captivitate. În timpul sezonului de împerechere, pot să devină destul de gălăgioşi. În libertate, sezonul de împerechere se întinde din Februarie sau Martie, până în Iunie sau Iulie.

Dresaj

Specia de papagali Blue-Headed Pionus pare a răspunde foarte bine dresajului. Sunt surprinzător de ascultători, nişte păsări capabile să înveţe comenzi simple. La fel ca şi în cazul oricărui alt papagal, folosiţi comenzile de Sus şi Jos. Atâta timp cât papagalul vostru înţelege regulile casei şi este crescut într-un mediu foarte sensibil faţă de ei, cu o dominanţă acceptabilă, aceştia vor deveni nişte animale de companie perfecte. Dar tot timpul trebuie să vă aduceţi aminte că pentru a se comporta frumos, trebuie să înţeleagă că are nişte reguli de urmat. Practicaţi acele comenzi „Sus” şi „Jos” cât de des puteţi şi faceţi-l să înţeleagă diferenţa dintre un comportament bun şi unul rău. Există multe cărţi sau chiar filmuleţe care să vă iniţieze în practicarea dresajului. Papagalii Pionus nu sunt renumiţi pentru abilitatea de vorbitori. Dacă asta căutaţi la un papagal, atunci continuaţi să căutaţi mai departe. Cu pionus, vorbitul este o loterie, diferind în funcţie de fiecare individ. În general, ei reuşesc să spună câteva cuvinte, în general sub 10, dar nu le vor pronunţa cu foarte multă claritate.

Hrana:

Hrăniţi-vă papagalul Pionus cu fructe proaspete, fructe uscate şi legume din abundenţă. Asiguraţi-vă că au lucruri pe care să le mestece, nu doar pentru că în caz contrar ar deveni distructivi, ci pentru că trebuie să fie ocupaţi tot timpul. Aceste lucruri de mestecat pot să fie bucăţi de lemn, conuri de pin, crengi proaspete. Nu îi oferiţi foarte multe seminţe care conţin ulei, cum sunt cele de floarea soarelui, pentru că acestea îl predispun la obezitate. În mare parte vor mânca aproape tot ceea ce îi puneţi în farfurie. Trebuie să fiţi atenţi la dieta lui, pentru că dacă îi oferiţi doar mâncare proaspătă, s-ar putea să ajungă să îi lipsească numiţi aminoacizi, vitamine sau minerale necesare. Acestea pot să fie suplimentate cu ajutorul peleţilor din magazin. Nu îi oferiţi Avocado care s-ar părea că este otrăvitoare pentru păsări.

La magazinele de specialitate puteți să găsiți bare presate de semințe, cu aromă de miere, de fructe de pădure sau multe alte variante. Acestea sunt foarte îndrăgite de către papagalii Pionus. Pe lângă semințe, este indicat să îl hrăniți cu mâncare proaspătă, cum sunt legumele, fructele și fructele de pădure. Mere, morcovi, pere, porumb, broccoli, spanac sunt opțiuni foarte bune pentru hrana papagalului, acestea fiind foarte bogate în nutrienți. La fel ca și oamenii, nici papagalilor nu le place mâncarea care se îndepărtează de gustul ei original. Mâncarea procesată excesiv își pierde din valoarea nutritivă, conținând adeseori calorii care pot să ducă la creșterea în greutate. Nici mâncarea prăjită nu trebuie să existe în meniul papagalilor.

Boli si afectiuni curente:

Papagalii din Specia Blue-Headed Pionus sunt predispuși la destul de multe probleme de sănătate, motiv pentru care trebuie să aveți tot timpul grijă de el și mai mult, trebuie să îl urmăriți tot timpul. Observându-l, veți putea să înțelegeți ceea ce transmite în diferite ipostaze. Dacă îl vedeți că bea prea multă apă, că nu mănâncă destul sau că mănâncă prea mult, că este prea slab sau prea gras, că este letargic, atunci cu siguranță există o problemă de sănătate și ar trebui să mergeți cu el la un medic veterinar.

Unele dintre problemele care pot să apară sunt următoarele:

– alergiile;

– căderea penelor;

– voma;

– constipația;

– îi curge nasul și dificultăți la respirație;

– probleme cu ciocul, cu picioarele sau cu ochii;

– pierderea echilibrului.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Close
Blog by pentruanimale.ro
Close