Nume: Dachshund (Teckel)
Originea: Germania
Grupa: Câini de vânătoare / câini de companie
Inaltime: Femela 35 – 40 cm, Mascul 35 – 40 cm
Greutate: Femela 5 – 8 kg, Mascul 6 – 9 kg
Speranța medie de viață: până la 12 – 15 ani
Culoare: brun-roșcat, negru, roșu, tigrat
Temperament: Lătratul este una dintre cele mai mari probleme la un Dachshund. Sunt câini de pază, mereu în alertă, care nu tolerează cu ușurință persoane străine sau alți câini pe teritoriul lor.
Dresaj: Trebuie să îl faceți să creadă că acea activitate sau comportament a fost ideea lui, în caz contrar câinele va deveni lipsit de orice interes.
Caracteristici distinctive: Expresia lor este una energică și mereu în alertă, în timp ce ochii exprimă încredere și determinare.
Informaţii generale:
Rasa Dachshund a apărut în Germania, fiind cunoscut ca și câinele bursuc, dachs însemnând bursuc și hund însemnând câine. Apariții ilustrate ale acestor câini există încă din secolul XV, iar înscrisuri din secolul XVI fac referire la ”câinele pământului”, ”ciudatul viezure” și ”dachsel”. Viezurii nu erau singurul vânat pe care îl urmărea Dachshundul, ci acesta mai urmărea și animale care se ascund în bârloguri, cum sunt vulpile. Dachshundul timpuriu varia în ceea ce privește mărimea lui. Câinii folosiți atunci pentru vânătoarea de viezuri și de porci mistreți aveau o greutate de aproximativ 15 kg. Câinele din rasa Dachshund obișnuia să vâneze vulpi și căprioare care cântăreau până la 8 kg, în timp ce Dachshundul de dimensiuni mai mici vâna iepuri și nevăstuici. Cunoscut ca și Teckel în Germania, rasa a fost îmbunătățită în decursul multor ani de către pădurarii Germani, între secolele XVIII și XIX. Aceștia au încercat să dezvolte o rasă neînfricată, cu un corp alungit care să îi permită să sape în interiorul bârlogului unui viezure și apoi să intre acolo și să se lupte cu viezurele pe viață și pe moarte dacă era necesar. Varietatea Smooths era tipologia originală, creată prin încrucișarea cu Braque, o rasă franțuzească mică și Pinscher, un terrier de mici dimensiuni. Este posibil ca și Basset Hound-ul francez să fi avut un rol în dezvoltarea Dachshund-ului. Câinele din rasa Dachshund (Teckel) cu corpul lung a fost cel mai probabil obținut prin încrucișarea cu diverse tipuri de spanieli și cu terrieri. Alungit cu grijă în urma multor ani de încrucișări, Dachshund-ul de astăzi este singura rasă recunoscută ca vânător atât deasupra pământului cât și în subteran. Picioarele scurte și puternice le permite să meargă adânc în tuneluri și bârloguri, în urmărirea prăzii. Coada lungă și dreaptă le permite vânătorilor să îl prindă și să îl ajute să iasă afară din bârlog. Ghearele cu un format destul de neobișnuit sunt perfecte pentru săpat, în timp ce pieptul cu plămâni puternici le oferă capacitatea să urmărească prada pe perioade lungi de timp. Chiar și lătratul a fost gândit cu grijă la această rasă, fiind necesar pentru ca vânătorul să îl identifice în bârlog. Începând cu anii 1800, câinele din rasa Dachshund (Teckel) a început să fie tot mai mult crescut ca și animal de companie decât ca și vânători. Acest lucru se întâmpla în Anglia, bineînțeles, patria animalelor de companie. Deveniseră favoriții curților regale în toată Europa, inclusiv la curtea Reginei Victoria. Datorită faimei pe care au câștigat-o, Dachshunzii au început să fie duși la dimensiuni tot mai mici, până când a apărut chiar și un Dachshund în miniatură. În anul 1879 a fost scris standardul rasei, iar până în anul 1885, câinele din rasa Dachshund (Teckel) a ajuns în America. În anii 1913 și 1914 au fost printre primii 10 cei mai populari câini în Show-ul canin Westminster Club. Pentru că aveau origini Germane, cele două războaie mondiale i-au făcut să își piardă din popularitate. Totuși, a revenit în anii 1950 ca fiind una dintre cele mai populare rase de câini din America, fiind considerați la fel și în zilele noastre.
Descriere fizică:
Rasa Dachshund (Teckel) este formată din câini cu o musculatură puternică, cu corpul apropiat de pământ și cu un corp lung. De altfel, lungimea corpului este caracteristica principală a acestei rase. Atât fălcile cât și picioarele scurte le sunt puternice, acest lucru fiind necesar în timpul vânătorii. Dachshund-ul are un bot alungit iar urechile îi sunt mari și ținute căzut. Expresia lor este una energică și mereu în alertă, în timp ce ochii exprimă încredere și determinare. Mersul le este fluid și lin. Coada este o extensie a coloanei vertebrale, fiind lungă și ascuțită. Din punct de vedere al blănii, rasa de câini Dachshund vine în trei varietăți. Blana scurtă aduce cu ea și finețe și strălucire, oferindu-i un anumit grad de protecție împotriva elementelor din natură. Blana lungă este întinsă și uneori în valuri, oferindu-i puțin mai multă protecție decât cea scurtă. Blana sârmoasă este fomată din fire groase, dese și tari, având totodată o blană interioară fină, ceea ce îi oferă o protecție maximă atunci când este la vânătoare.
Personalitate:
Câinele din rasa Dachshund (Teckel) aduce o personalitate puternică într-un ambalaj micuț. Mulți dintre proprietari sunt atât de devotați acestei rase încât nici nu se gândesc să adopte o rasă care nu conține câini lungi. La fel ca și majoritatea celorlalte rase de câini mici, Dachshund-ul va lătra frenetic la alți câini, încercând să arate că dețin controlul, dar nu își vor folosi mușcătura pentru a ataca. Sunt câini care au nevoie să fie în centrul atenției, motiv pentru care vor face orice ca să atragă privirile celor din jur. Nevoia de atenție îi face să fie câini potriviți pentru persoanele singure sau pentru familiile fără copii, și care inevitabil își vor îndrepta întreaga atenție Dachshund-ului. Acesta nu necesită o activitate susținută pentru a rămâne sănătoși și fericiți, dar ar trebui totuși să fie plimbați zilnic și mai ales să li se permită să alerge din când în când. Aceste activități ar trebui să aibă loc într-o zonă închisă, pentru că tentația lor genetică este de a urmări păsări sau alte animale. Fiind câini de mici dimensiuni, rasa Dachshund se pretează excelent pentru apartamente. În momentul în care vă hotărâți să adoptați un câine din rasa Dachshund (Teckel), trebuie să înțelegeți că aceștia au nevoie să aveți grijă de ei, mai ales având în vedere că sunt predispuși la probleme de obezitate. Lătratul este una dintre cele mai mari probleme la un Dachshund. Sunt câini de pază, mereu în alertă, care nu tolerează cu ușurință persoane străine sau alți câini pe teritoriul lor. Vor începe să latre imediat ce simt că un străin, un câine, o bicicletă sau o mașină se apropie. Pentru că este dificil să dresați câinele să nu mai latre, tot ceea ce puteți să faceți este să vă înarmați cu multă răbdare. Nu sunt câini care să fie lăsați lângă copii, pentru că sunt posesivi cu jucăriile lor, cu spațiul lor și mai ales nu le place să împartă atenția. Lăsați liberi în curte, câinii din rasa Dachshund vor începe să sape, reușind într-un timp record să vă distrugă întreaga recoltă.
Dresaj:
Câinii din rasa Dachshund (Teckel), deși au dimensiuni mici, au tendința să se considere tot timpul la comandă. Dachshund-ului îi face plăcere să decidă unde vor merge, când vor merge acolo și ce vor face acolo după ce vor ajunge. Este inutil să îi comandați unui câine din rasa Dachshund. Trebuie să îl faceți să creadă că acea activitate sau comportament a fost ideea lui, în caz contrar câinele va deveni lipsit de orice interes. Bunătățurile trebuie să fie prezente tot timpul, la fel și răbdarea. Aplicarea unui tratament dur nu va duce decât la încăpățânare, mârâituri ostile și mușcături. Sunt foarte greu de dresat pentru a nu-și face nevoile în casă, motiv pentru care este indicat să vă asigurați că a fost dresat înainte de a-l adopta.
Toaletaj:
Rasa Dachshund (Teckel) este o rasă care are o nevoie minimă de îngrijire. Își pierd blana, dar nu foarte mult. Nu au nevoie să fie îmbăiați decât dacă s-au rostogolit prin ceva ce îl va face să miroasă urât. Câinii din varietatea cu blană fină pot să fie șterși cu un prosop umed. Varietatea cu blană lungă trebuie să fie periați în mod regulat, pentru a se evita încâlcirea blănii și vor avea cu siguranță nevoie de îmbăieri. După îmbăiere, trebuie să îl uscați pentru ca blana să îi arate frumos. Dachshund-ul cu blană sârmoasă au nevoie de periaj regulat și de o îngrijire mai atentă a blănii de câteva ori pe an.
Nu uitați de asemenea de îngrijirea dentară. Cel mai bine este să îl spălați pe dinți cu periuța, cel puțin de câteva ori pe săptămână, pentru a-i îndepărta depunderile de piatră. Unghiile trebuie de asemenea îngrijite cel puțin lunar dacă el nu și le pilește în mod natural în timpul plimbărilor. Trebuie să aveți grijă la tăiatul unghiilor pentru că acestea conțin vase de sânge, iar dacă se întâmplă să tăiați unghiile prea adânc, data următoare câinele s-ar putea să nu mai accepte acest tratament.
Boli si afectiuni curente:
Rasa Dachshund este o rasă la care pot apărea mai multe condiții de sănătate, comparativ cu restul raselor de câini. Printre bolile care pot să apară la această rasă sunt și următoarele:
– atrofia retinală progresivă este o boală oculară care implică deteriorarea graduală a retinei. La începutul bolii, câinii își pierd vederea nocturnă, urmând ca pe măsură ce boala se agravează, să își piardă și vederea pe timpul zilei;
– dilatația/torsiunea gastrică sau ”sindromul de volvulus” se caracterizează prin acumularea rapidă de aer în stomac, malpoziționarea stomacului. Acest lucru înseamnă că stomacul se tot umflă și nu mai permite să circule mâncarea din el;
– surzirea este o condiție moștenită de Dachshund. Totuși, aceștia pot fi testați încă de când sunt micuți. Câinii care prezintă această boală nu ar trebui să le fie permisă reproducerea pentru că o transmit;
– epilepsia este o condiție fie genetică, fie apărută în urma unei lovituri la cap. Dacă observați câinele că are crize, duceți-l la veterinar pentru a-i stabili tratamentul necesar;
– hernia de disc este o afecțiune în care discul intervertebral se degenerează și nu mai amortizează șocurile la nivel intervertebral. Acest lucru face discul să împingă în măduva spinării, cauzând dureri intense, paralizie, lipsa controlului asupra vezicii;
– boala Cushing (hiperadrenocorticismul) este opusul bolii Addison și apare atunci când secreția de corticosteroizi crește;
– diabetul apare destul de des la această rasă, în special în cazul câinilor care prezintă semne de obezitate. Câinii cu diabet pot fi tratați prin dietă și cu ajutorul injecțiilor cu insulină. Semnele de diabet includ și urinarea excesivă, sete continuă și pierderea în greutate în ciuda unui apetit consistent.
