Rasa Bengaleză

1.3K

canvas_bengaleza.jpg

 

Informaţii generale:Rasa Bengaleză își are originile în pisica leopard asiatică, care a fost încrucișată de către om cu pisica domestică. Pisica leopard (Felis Bengalesis) se găsește pe tărâmurile din sudul Asiei, fiind cunoscută de altfel ca una dintre cele mai apropiate ca și genă de speciile de pisici sălbatice, strămoșul comun al pisicilor. Pisica leopard are o înfățișare apropiată de cea a unei pisici domestice, cu excepția faptului că este mai mare, are o privire arțăgoasă, mustăți pronunțate, picioare mai lungi și binecunoscutele însemne ale leopardului. De altfel, această pisică este asemenea unui leopard în miniatură. În anul 1963, această rasă a început să fie privită ca și o rasă care ar putea să fie recunoscută ca fiind distinctă. Jean Mill, o crescătoare din Covina, California, a cumpărat o femelă de pisică leopard dintr-un magazin de animale de companie. Este cunoscut faptul că în acea perioadă încă mai era voie să se comercializeze această rasă, ceea ce este strict interzis în zilele noastre. De altfel este chiar ilegală comercializarea lor. Jean Mill nu a intenționat să creeze o nouă rasă, ci a dorit să aibă o rasă unică. După câțiva ani, lui Jean Mill i s-a părut că pisica pare a fi singură, ceea ce a îndemnat-o să îi aducă un partener, un mascul domestic, care să îi țină companie. Nu se aștepta la o aventură amoroasă între cei doi, dar spre surprinderea ei, în 1965 pisica ei a adus pe lume câțiva pui.   Nume: Bengaleză

Originea: America / Sudul Asiei

Grupa: Intermediar, păr scurt

 


Inaltime: înălțime medie

Greutate: Femela 3,5 – 6 kg, Mascul 4 –7, 5 kg

Speranta medie de viata: până la 10 – 12 ani

Culoare:  leopard, marmorată, mahon cu pete

Temperament: Spre deosebire de alte pisici, acesteia îi place să se joace în apă, motiv pentru care nu va ezita să sară în cadă sau să intre sub duș alături de dumneavoastră.

Caracteristici distinctive: Pisicile Bengaleze au în general o genă luminiscentă, care oferă blănii o strălucire fluorescentă acoperită cu gheață topită.

Dintre aceștia, doar o femelă a supraviețuit, o femelă hibrid, pe care Mill a numit-o Kin-Kin. Fiind un hibrid între o rasă sălbatică și o rasă domestică, Jean Mill s-a gândit că ar fi mai bine să ceară ajutor de la specialiști în domeniu, pentru a nu o pierde și pe Kin-Kin. A apelat astfel la specialiștii de la faimoasa Universitate Cornell, secția de Medicină Veterinară din Ithaca, New York, cerându-le ajutorul cu privire la cum să se poarte cu femela hibrid Kin-Kin. I s-a spus că în general, astfel de încrucișări produc pui sterili, lucru care ulterior s-a dovedit a nu fi adevărat. Kin-Kin a fătat doi pui, dintre care unul era negru și cu temperamentul pisicii leopard, nelăsând pe nimeni să se apropie de el. Celălalt pui era un mascul pătat, care a moștenit temperamentul pisicii domestice. După o atentă analiză, Mill a decis că o încrucișare a celor două rase ar putea să ajute situația pisicii leopard în lume. Existau la acea vreme mulți vânători care aduceau pui de pisici leopard prinși în sălbăticie și pe care îi vindeau magazinelor de animale de companie. De obicei, când ajungeau la maturitate, aceste pisici ajungeau la grădinile zoologice, unde puteau să își pună în evidență latura sălbatică. A urmat astfel o încrucișare a pisicii leopard cu Pisica domestică cu păr scurt, dar masculii s-au dovedit a nu fi fertili. În schimb, femele erau fertile. Următoarele generații au reușit să aducă pe lume și masculi fertili, dar și un temperament dificil, nervos și agitat, asemănător strămoșilor sălbatici. Abia după trecerea mai multor generații de la prima încrucișare cu pisica leopard, temperamentul Bengalez a început să se contureze. Standardul pisicii Bengaleze o descrie pe aceasta ca fiind încrezătoare, în alertă, curioasă și prietenoasă. Orice semn contrar acestui temperament ar fi dus la descalificarea pisicii din rasa Bengaleză, tocmai pentru a preveni apariția unui alt tip de temperament. Totuși, în continuare există unele asociații care nu acceptă participarea pisicilor Bengaleze la concursuri sau expoziții, din cauza presupusului temperament sălbatic al acestora. Motivele clare care stau la baza acestor temeri sunt apariția în expoziții a unor pisici extrem de timide sau a altora extrem de agresive (au mușcat arbitrii).

Descriere fizică:

Petele rasei Bengaleze sunt mai degrabă aliniate pe orizontală, decât aleatorii sau în configurații mozaicale. Este pus accentul mai ales pe contrastul dintre pete și culoarea de fundal. La o pisică de concurs, marginile petelor trebuie să fie evidențiate într-un tipar distinct. În ceea ce privește tiparul de marmură, însemnele de pe pisică derivă din gena clasică, în timp ce totuși, aspectul general este aleatoriu, oferind senzația de aspect de marmură. Pisicile Bengaleze au în general o genă luminiscentă, care oferă blănii o strălucire fluorescentă acoperită cu gheață topită. De-a lungul timpului au fost create trei varietăți de blană pentru această rasă: leopardul alb, pisica marmorată și marmorata albă.

Caracteristici generale: Scopul principal al programului de dezvoltare a rasei Bengaleze este crearea unei pisici domestice care să aibă trăsăturile fizice distinctive ale pisicilor sălbatice, și totodată cu temperamentul iubitor al pisicilor domestice.
Corp: Are un corp lung și evident, fără trăsături orientale sau străine. Are oase robuste, deloc delicate și o musculatură puternică.
Cap: Rasa Bengaleză etalează un cap rotund, cu un bot larg și mustăți proeminente și obraji pronunțați și înalți. Are nasul lat și scurt, formând o ușoară curbă concavă înspre cap. În general are aceeași lățime pe toată lungimea lui.
Urechile: Au o lungime medie înspre mici, cu o deschidere largă și cu vârfuri rotunjite. Se găsesc poziționate mai înspre laterale, depărtate una de cealaltă.
Ochii: Sunt în general ovali, ușor migdalați, mari și depărtați unul de celălalt. Culoarea ochilor este în general cea a ambrei, aurii, verzi (albastru-verzui) sau chiar albaștri.
Coada: Rasa Bengaleză, ca și caracteristică generală, are vârful cozii negru. Coada este de lungime medie, de formă cilindrică.
Blana: Este de lungime scurtă înspre mediu, cu o textură deasă și luxuriantă. În general este foarte moale și mătăsoasă la atingere.În ceea ce privește culoarea blănii, cea mai căutată este cea cu pete maro pe un fundal portocaliu. La aceasta, este necesar ca rozetele să fie foarte bine conturate. Blana marmorată are ca și însemne distinctive liniile circulare și un colorit pe textură sepia.

 

Personalitate:

Rasa Bengaleză este formată din pisici foarte active și extrem de inteligente. Cu toate că este plăcut să trăiești alături de o pisică bengaleză, câteodată acest lucru poate să fie o adevărată provocare. Pisica Bengaleză este o prietenă adevărată, un confident pe măsură și mereu pregătită pentru o conversație. Firea sa alertă o face să fie atentă la tot ceea ce se întâmplă în jurul ei, nelăsând să îi scape nimic. Îi place să se joace diverse jocuri, inclusiv aportul, ceea ce o face de altfel să se descurce de minune în jurul copiilor. În ceea ce privește învățatul de noi trucuri, Bengaleza se dovedește a fi un adevărat vrăjitor. Își folosește lăbuțele aproape ca și când ar avea mâini, motiv pentru care se crede despre ea că dacă ar fi avut degete opozabile, ar fi fost stăpânul lumii. Spre deosebire de alte pisici, acesteia îi place să se joace în apă, motiv pentru care nu va ezita să sară în cadă sau să intre sub duș alături de dumneavoastră. Instinctul de vânătoare al strămoșilor săi încă îi mai curge prin vene, fiind pregătită oricând să vâneze atât rozătoare cât și alte creaturi înotătoare. De aici provine și plăcerea ei de a se îmbăia alături de dumneavoastră. Îi place să se cațere și să caute cele mai înalte locuri din casă. Dacă aveți o pisică bengaleză, atunci este necesar cel puțin un copac de cățărat pentru ea. De asemenea, asigurați-vă că îi puneți la dispoziție și o cantitate însemnată de jocuri care să îi pună în mișcare inteligența. Nu este o pisică care să vă stea în brațe toată ziua.

Toaletaj:

Rasa Bengaleză este ușor de îngrijit printr-o simplă periere sau pieptănare. Acest lucru trebuie să fie făcut de câteva ori pe săptămână, pentru a îndepărta părul mort și pentru a distribui grăsimea generată de piele uniform. Nu uitați nici de îngrijirea dentară. Cel mai bine este să încercați să o învățați cu periajul dinților încă de când este mică, pentru a evita problemele ulterioare.  Tăiați unghiile cam la două săptămâni. Cu o batistă curată și umedă ștergeți-i colțul ochilor, folosind câte o parte diferită din acea batistă pentru fiecare ochi. Evitați în acest mod transmiterea infecțiilor. Urechile trebuie curățate săptămânal. Curățarea urechilor înseamnă înmuierea unei batiste într-un lichid care conține oțet și apă caldă. Acordați atenție și tăvii în care își face nevoile, care trebuie să fie tot timpul curată. Pisicile sunt foarte sensibile când vine vorba de igiena intimă, motiv pentru care o tavă murdară le va face să își caute alte locuri în casă pentru a-și face nevoile.

Boli si afectiuni curente:

Pisica din rasa Bengaleză face parte dintr-o rasă puternică și sănătoasă. Deși sunt în general sănătoase, există posibilitatea apariției unor probleme care să fie de natură genetică. Printre bolile cele mai des întâlnite la această rasă sunt următoarele:

– neuropatia distală este o dereglare a sistemului nervos care cauzează slăbiciune fizică. Această afecțiune este mai des întâlnită la pisicile Bengaleze mai mici de un an;

– displazia de șold şi displazia de umăr, apare cel mai des odată cu îmbătrânirea pisicilor din această rasă. Cel mai bine este să aflați dacă părinții pisicii au suferit sau suferă de această boală;

– atrofia retinală progresivă este o boală oculară care implică deteriorarea graduală a retinei. La începutul bolii, pisicile își pierd vederea nocturnă, urmând ca pe măsură ce boala se agravează, să își piardă și vederea pe timpul zilei;

– cardiomiopatie hipertrofică este un o boală a inimii în cadrul căruia miocardul (mușchiul inimii) se îngroașă anormal de mult;

luxația patelară reprezintă o deplasare a două oase articulate, aflate în spatele genunchiului și care determină o pierdere a suprafeței de contact. La rasele mici această luxație apare sub forma unei diformități a tibiei sau a femurului.  Pisica va începe să șchiopăteze și  în funcție de gravitate poate să ajungă și la intervenție chirurgicală;

– sindromul pieptului plat este o diformitate care poate varia de la ușoară la severă. Pisicile care supraviețuiesc până la maturitate nu vor mai arăta în general vreo problemă în acest sens.

 

 

 

 

 

 

 

 

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Close
Blog by pentruanimale.ro
Close