Peşti din Specia Bonito

692

 

Informaţii generale:

Peştii din specia Australian Bonito (Sarda Australis) sunt distribuiţi în apele din Sud-Estul Australiei şi în Insulele Norfolk. Această specie a mai fost identificată şi în apele Noii Zeelande. Nu se cunosc foarte multe aspecte cu privire la structura stocului de peşti din această zonă. Leaping Bonito (Cybiosarda elegans) sunt prinşi în număr mic, aceştia putând fi identificaţi prin culoarea galbenă a celei de-a doua aripioare dorsale şi a aripioarei anale, precum şi după petele închise la culoare de pe suprafaţa spatelui. Peştii Australian Bonito au linii închise la culoare pe spate, nu pete. Bonito Oriental (Sarda Orientalis) se găsesc în zona Indo-Pacific, fiind prinşi cu precădere în zona de Vest a Australiei. Cercetările recente au arătat că Australian Bonito sunt nişte peşti cu o rată de creştere mare, care pot să ajungă la 40 cm în lungime într-un singur an. De asemenea, majoritatea peştilor prinşi nu depăşesc vârsta de trei ani. Australian Bonito este un peşte care nu depăşeşte 80 cm şi o greutate de 9 kg, cu toate că majoritatea peştilor Bonito se situează între 30 şi 60 cm şi o greutate de până la 2 kg. La maturitate, un peşte Australian Bonito are în general o lungime de 36 – 38 cm. Reproducerea se realizează în perioada de primăvară-vară, iar despre istoricul acestor peşti nu se cunosc prea

  Nume: Specia Bonito

Originea: Australia, Noua Zeelandă, America

Tip: pești de dimensiuni medii

Lungime: 30 – 60 cm

Greutate: 2 – 7 kg

Speranta medie de viata: până la 8 ani

Culoare:  Spatele peştilor Bonito are o culoare albastru metal sau verde metal, iar burta şi lateralele sunt argintii înspre albe. Întreg corpul îi este acoperit de solzi, care sunt în general foarte mici, cu excepţia zonei pectorale.

Comportament: Adeseori, peştele din specia Bonito are obiceiul de a sări afară din apă, ceea ce va produce acel blitz la contactul dintre razele soarelui şi solzii acestuia. Momeala trebuie să fie ţinută aproape de suprafaţă.

Caracteristici distinctive: Peştele bonito are dinţi mari, conici, atât pe maxilarul inferior cât şi pe cel superior. Gura îi este lungă, coborând până în spatele ochilor. Văzut din profil, fruntea îi este teşită şi capul ascuţit, cu botul ridicat până aproape la nivelul ochilor.

multe detalii. Din moment ce Bonito a fost listat separat în registrele de pescuit, începând cu anii 1990, pescuitul comercial anual s-a situat între 100 şi 150 t. A existat un singur vârf în toată această perioadă, respectiv în anul 1998, când pescuitul a înregistrat un maxim de 275 t într-un an. Perioada cea mai bună pentru recoltarea de Bonito este între Martie şi Iunie.

Peştele din specia Bonito se găseşte şi în apele din următoarele ţări: Australia; China; Columbia; Comore; Costa Rica; Djibouti; Ecuador; Egipt; El Salvador; Eritrea; Guatemala; Honduras; India; Indonesia; Japonia; Iordania; Kenya; Madagascar; Mexic; Mozambic; Nicaragua; Oman; Panama; Papua Noua Guineea; Peru; Filipine; Reunion; Arabia Saudită; Seychelles; Somalia; Africa de Sud; Sri Lanka; Sudan; Taiwan; Tanzania, Vietnam; Yemen.

Peştele din Specia Bonito este asociat cu familia tonului, dar în multe ţări acesta nu este marcat ca şi peşte tuna. Bonito este un peşte foarte popular printre iubitorii de carne de peşte, care se prăjeşte în general cu ulei de măsline. Datorită mărimii sale şi a cărnii negre şi fermă, acest peşte este foarte apreciat ca şi hrană. Peştele este pescuit mai ales în apele de coastă de către vasele de pescuit locale. Pescuitul pare a fi sezonier. Carnea peştelui bonito are o textură fermă şi este închisă la culoare, cu toate că peştii mai tineri tind să aibă o carne deschisă la culoare, asemănătoare cu cea a peştelui skipjack. Acesta este unul dintre motivele pentru care este uneori folosit ca şi substitut al tonului skipjack. Datorită faptului că peştele bonito este capturat de vase de dimensiuni mici şi în mai multe regiuni, este destul de greu de determinat care este cantitatea de peşte existentă la nivel mondiar. Volumele de peşti capturaţi în Marea Neagră şi Mediteraneană au scăzut în ultimele decade. Capturile din Golful Thailandei, Sudul Chinei şi Coasta Birmeză sunt utilizate pentru industria tonului la conservă. Mărimea acestor peşti tinde să scadă, constatându-se de-a lungul timpului că şi capturile sunt destul de neregulate şi uneori chiar limitate. Având în vedere că tonul este un peşte cu o capacitate migratoare foarte mare, este necesară crearea unor corpuri de control şi de management pentru aceste specii. Regional Fisheries Management Organizations (RFMO) sunt corpurile responsabile managementului, monitorizând activitatea în ţările care pescuiesc ton în scopuri comerciale şi industriale, impunând limite acolo unde se consideră că este nevoie. Tot aceste corpuri au rolul de a reglementa comercializarea acestor peşti şi de a controla sănătatea stocurilor de peşti.

Descriere fizică:

Peştii din specia Bonito pot fi identificaţi faţă de ceilalţi peşti Ton prin prezenţa a celor şapte sau chiar mai multe linii oblice închise la culoare în zona dorsală a acestor peşti. Spatele peştilor Bonito are o culoare albastru metal sau verde metal, iar burta şi lateralele sunt argintii înspre albe. Întreg corpul îi este acoperit de solzi, care sunt în general foarte mici, cu excepţia zonei pectorale. Peştele bonito are dinţi mari, conici, atât pe maxilarul inferior cât şi pe cel superior. Gura îi este lungă, coborând până în spatele ochilor. Văzut din profil, fruntea îi este teşită şi capul ascuţit, cu botul ridicat până aproape la nivelul ochilor. Forma este alungită, curbată în zona dorsală şi în cea pectorală. Prezintă două aripioare dorsale, una cu aproximativ 30 de oase, iar a doua mult mai scurtă şi cu mai puţine oase. Aceasta din urmă se continuă înspre coadă cu alte câteva mici aripioare. Aripioara anală este mică şi de asemenea se continuă cu o serie de aripioare de dimensiuni mici înspre coadă. Coada îi este scurtă, subţire şi la cu o deschidere destul de mare. Înălţimea cozii peştelui Bonito este aproximativ egală cu înălţimea corpului acestui peşte. Este un peşte care creşte în general la aproximativ 63 cm, dar adeseori depăşeşte această lungime, ajungând până la aproximativ 90 cm. Greutatea maximă identificată a fost de 9 kg.

Taxonomie: Regnul Animal, Încrengătura Chordata, Clasa Actinopterygii, Ordinul Perciformes, Familia Scombridae, Specia Sarda Sarda.

Comportament:

Peştii din specia Bonito sunt peşti de dimensiuni mici, ajungând în general la greutatea de 9 kg. Au şi o speranţă de viaţă destul de scurtă, ajungând arareori la peste 8 ani de zile. Fără îndoială, aceşti peşti obişnuiesc să mănânce alte specii de peşti. În ceea ce priveşte sănătatea acestora, nu se pare că pot să afecteze cu ceva sănătatea dacă sunt consumaţi de mai mult de două ori pe săptămână. Aceşti peşti sunt perfecţi pentru pescuitul recreativ. Cel mai bun mod de a-l prinde este la blinker. Atunci când sunteţi motorizaţi, urmăriţi zonele din apă în care sunt păsări. Adeseori, peştele din specia Bonito are obiceiul de a sări afară din apă, ceea ce va produce acel blitz la contactul dintre razele soarelui şi solzii acestuia. Momeala trebuie să fie ţinută aproape de suprafaţă. Când sunteţi cu barca, rămâneţi undeva în lateralul bancului de peşti, niciodată deasupra acestuia pentru că riscaţi să îi speriaţi. Aceşti peşti sunt pelagici, ceea ce înseamnă că vor rămâne multă vreme în apele deschise ale oceanului, dar totodată se va apropia de ţărm şi vor intra în estuare.

Statut Specie:

Având în vedere lista de clasificare a statutului peștilor, se observă că peştele din specia Bonito este considerat a fi Least Concerned. Lista cuprinde mai multe clasificări, astfel: ne-evaluat, date ineficiente, fără probleme, aproape amenințați, vulnerabili, amenințați, pericol critic, aproape dispărut, dispărut. Ultima analiză a stocurilor de peşti Bonito a fost făcută în anul 2014 și a arătat următoarele:

Ocean Organizația de management Starea stocului
Pacificul de Nord IATTC, WCPFC Exploatare moderată
Pacificul de Sud IATTC, WCPFC Exploatare moderată
Mediteranean ICCAT Exploatare moderată
Oceanul Indian IOTC Exploatare moderată
Atlanticul de Nord ICCAT Exploatare moderată
Atlanticul de Sud ICCAT Exploatare moderată

În acest moment, Uniunea Mondială a Conservării Peștilor (IUCN) nu consideră peştii din specia Bonito să fie vulnerabili sau amenințaţi cu extincția.

Hrana:

Peştii din specia Bonito nu pot să îşi împartă prada pe bucăţi, ceea ce înseamnă că trebuie să o înghită întreagă dintr-o singură înghiţitură. Bonito Atlantic mănâncă peşti de dimensiuni mici, cum este macarelul, menhaden sau suliţa de nisip, dar totodată sunt cunoscuţi ca mâncători de calmari. Peştii pelagici predatori, de dimensiuni mari, cum este tonul, marlin sau wahoo sunt cei care îi vor vâna pe Bonito. Se ştie despre aceşti peşti că sunt şi canibali. Sunt prăzi uşoare, mai ales dacă au fost prinşi şi eliberaţi din nou în apele oceanului. Efortul depus pentru a scăpa din cârlig, rănile suferite, sunt elemente clare de slăbiciune, iar un predator vorace cum este rechinul nu va scăpa această oportunitate.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Close
Blog by pentruanimale.ro
Close