| Informaţii generale:Rasa Welsh Corgi Cardigan este una dintre primele rase apărute în Insulele Britanice. Welsh-ul Cardigan a fost adus din Europa Centrală cu mai bine de 3000 de ani în urmă în Cardiganshire, Sudul Țării Galilor. Au fost aduși de către triburile Celtice, în migrația lor către zona Țării Galilor. Nu se cunoaște cu exactitate care au fost rasele din care a apărut acest Welsh Corgi, dar se crede că deține influențe puternice ale Teckel-ului și a familiei de Spitz-eri. Unii iubitori ai rasei consideră că atunci când Vikingii au invadat Țara Galilor, câinii de tip spitz au venit odată cu ei și au fost încrucișați cu originalul Corgi, rezultând astfel o nouă rasă, Welsh Corgi Pembroke. Cardigans sunt o rasă muncitoare, ajutând fermierii la crescutul oilor și la protejarea fermei de prădători nedoriți. De asemenea, îi ajutau pe fermieri să ducă vitele la câmp sau la vânzare, fiind catalogați ca fiind niște câini perfecți pentru astfel de îndeletniciri și mai mult, niște buni exterminatori de rozătoare. Erau atât de iubiți și de respectați, considerându-se a fi vitali pentru prosperitatea fermierilor, încât a fost dată o lege prin care era pedepsită violența asupra lor sau furtul unuia. Această lege a venit în contextul în care fermierilor li s-a permis să dețină doar câțiva ari de pământ, pe care să îl muncească și să îl îngrădească. Restul era un teritoriu comun, în care se puteau crește animalele. | Nume: Welsh Corgi Cardigan
Originea: Țara Galilor Grupa: Câini de turmă Inaltime: Femela 26 – 29 cm, Mascul 28 – 31 cm Greutate: Femela 11 – 15 kg, Mascul 12 – 17 kg Speranta medie de viata: până la 12 – 14 ani Culoare: aproape toate culorile (alb, negru, maro, roșcat) Temperament: În ceea ce privește nevoia de a face exerciții, în ciuda nivelului de energie ridicat, acești câini nu au nevoie de foarte multă muncă pentru a-i menține fericiți. Dresaj: Preferă să facă lucrurile așa cum doresc ei, motiv pentru care dresajul unui astfel de câine necesită o doză mare de răbdare. Caracteristici distinctive: Au picioare scurte și un corp lung, finalizat cu o coadă lungă și stufoasă. |
Câinii erau învățați nu să mâne turma, ci să muște ușor de picioare vitele stăpânului lor, pentru a le scoate afară din acea locație la comun. Comenzile erau date cu ajutorul unui fluier. Abia în anul 1919 un Welsh Corgi Cardigan a fost prezentat într-un show canin. În acea perioadă, rasa Welsh Corgi Cardigan și rasa Welsh Corgi Pembroke erau considerați a fi aceeași rasă, motiv pentru care, de multe ori cele două rase erau împerecheate, ceea ce a dus la pornirea unui conflict între crescătorii acestor rase. La începutul anilor 1920, un câine roșu cu alb, pe nume Bob Llwyd și-a pus o influență puternică asupra rasei. Se spune despre el că a fost precursorul primului standard al rasei. A fost de asemenea părintele primului campion al rasei, Golden Arrow, născut în 1928. În anul 1931, prima pereche de Cardigani au ajuns și în America. Femela, Cassie, se știa despre ea că a adus pe lume destui căței. Unul dintre cățeii ei, pe nume Megan, a reușit să câștige primul campionat American al rasei. In anul 1934, Clubul Canin Englezesc a declarat cele două rase, Welsh Corgi Cardigan și Welsh Corgi Pembroke, două rase diferite.
Descriere fizică:
Rasa Welsh Corgi Cardigan conține exemplare de înălțime mică, și cu o lungime de aproximativ 1,8 ori mai mare decât înălțimea lor. Deși este mic, este un câine foarte puternic, agil, și capabil să dezvolte viteze destul de mari și rezistența necesară pentru îndrumarea vitelor pe perioade lungi de timp. Constituția lui îi permite să evite loviturile de picior ale vitelor. Mersul său îi este libertin, ușor, fără pic de efort și cu o acoperire destul de mare. Are un cap de o formă trapezoidală, cu urechi foarte mari și ridicate, un bot destul de lung, iar ochii depărtați unul de celălalt. Au picioare scurte și un corp lung, finalizat cu o coadă lungă și stufoasă. Blana este formată din două straturi, cel inferior este des și moale, în timp ce cel exterior este aspru, semănând destul de mult cu blana unei vulpi.
Personalitate:
Deși este o rasă mică, exemplarele din rasa Welsh Corgi Cardigan sunt câini fioroși într-un corp de dimensiuni mici. Utilizați pentru a îndruma vitele și pentru a vâna rozătoare, Welsh Corgi Cardigan își iau munca foarte în serios. Astăzi, Welsh Corgi Cardigan este folosit atât de către fermieri cât și ca și animale de companie. Se descurcă destul de bine în prezența altor animale, iar în ceea ce privește copiii, acești câini pot fi lăsați cu încredere în preajma lor. Totuși, instinctul lor de îndrumare își va face simțită prezența și aici, încercând de multe ori să îi îndrume pe copii. Deși sunt capabili să gândească independent, își doresc să facă pe plac oamenilor. Personalitatea lor diferă de la un specimen la altul, unii fiind descriși ca și clowni și câini care cer mereu atenție, în timp ce alții sunt mereu gânditori și introspecți. În ceea ce privește nevoia de a face exerciții, în ciuda nivelului de energie ridicat, acești câini nu au nevoie de foarte multă muncă pentru a-i menține fericiți. Se adaptează foarte repede, putând fi crescuți atât într-o fermă, într-o casă cu o curte, cât și într-un apartament. Ar trebui să fie plimbați zilnic, iar în lipsa unei zone în care să alerge, ar trebui să fie duși cel puțin o dată pe săptămână în parc pentru a alerga. Deși nu necesită prea multe exerciții fizice, rasa Welsh Corgi Cardigan are nevoie de o cantitate destul de mare de exerciții mentale. La fel ca și oricare altă rasă muncitoare, le place să fie ocupați mereu. Sunt foarte buni în dresajul pentru agilitate și în ascultare. Partea lor destructivă apare atunci când sunt lăsați singuri și fără nicio activitate pe care să o facă. Fiind niște câini de pază excelenți, Welsh Corgi Cardigan va da alarma imediat ce simt că sunt intruși în teritoriul lor. Acest aspect trebuie să fie controlat încă de când este mic, pentru că în caz contrar lucrurile pot scăpa de sub control. Pentru aceasta, socializarea este necesară atunci când este mic. Le place să latre, mai ales atunci când sunt lăsați singuri.
Dresaj:
Rasa Welsh Corgi Cardigan este un câine cu o voință de fier, plăcându-le să fie lideri și rezistând cu dârzenie oricărui dresor. Preferă să facă lucrurile așa cum doresc ei, motiv pentru care dresajul unui astfel de câine necesită o doză mare de răbdare. Recompensele pozitive și multe bunătăți sub formă de mâncare vă vor asigura atenția unui Corgi. Odată ce a fost stabilită ierarhia de comandă, Welsh Corgi Cardigan va răspunde destul de bine la dresaj și va învăța cu plăcere noi comenzi. După ce cursul de ascultare și supunere a fost finalizat, Welsh Corgi Cardigan ar trebui să fie dus la cursuri avansate de dresaj și de agilitate și, dacă este posibil, să fie învățat să citească urmele. Este un câine cu un istoric bogat, motiv pentru care dețin o nevoie continuă de învățare, ceea ce înseamnă că dresajul ar trebui să continue pe întreaga perioadă a existenței lor.
Toaletaj:
Pentru că este un câine care își schimbă blana pe tot parcursul anului și de două ori pe an la o intensitate mai mare, este necesar un periaj susținut. Trusa de îngrijire ar trebui să conține o perie aspră, un piaptăn și un cuțit de trimaj. Rasa Welsh Corgi Cardigan este o rasă care are nevoie de băi calde în cele două perioade în care își schimbă blana, și de periaj des pentru a îndepărta pierderea abundentă a părului pe întreg parcursul anului.
Nu uitați de asemenea de îngrijirea dentară. Cel mai bine este să îl spălați pe dinți cu periuța, cel puțin de câteva ori pe săptămână, pentru a-i îndepărta depunderile de piatră. Unghiile trebuie de asemenea îngrijite cel puțin lunar dacă el nu și le pilește în mod natural în timpul plimbărilor. Trebuie să aveți grijă la tăiatul unghiilor pentru că acestea conțin vase de sânge, iar dacă se întâmplă să tăiați unghiile prea adânc, data următoare câinele s-ar putea să nu mai accepte acest tratament.
Boli si afectiuni curente:
Rasa Welsh Corgi Cardigan se situează printre cele mai sănătoase rase din lume, aceasta datorându-se cu precădere istoriei sale și a existenței sale îndelungate. Printre bolile care pot să apară la această rasă sunt și următoarele:
– displazia de șold şi displazia de umăr, apare cel mai des odată cu îmbătrânirea câinilor din această rasă. Cel mai bine este să aflați dacă părinții câinelui au suferit sau suferă de astfel de boală;
– luxația patelară reprezintă o deplasare a două oase articulate, aflate în spatele genunchiului și care determină o pierdere a suprafeței de contact. La rasele mici această luxație apare sub forma unei diformități a tibiei sau a femurului. Câinele va începe să șchiopăteze și în funcție de gravitate poate să ajungă și la intervenție chirurgicală;
– hernia de disc este o afecțiune în care discul intervertebral se degenerează și nu mai amortizează șocurile la nivel intervertebral. Acest lucru face discul să împingă în măduva spinării, cauzând dureri intense, paralizie, lipsa controlului asupra vezicii;
– atrofia retinală progresivă este o boală oculară care implică deteriorarea graduală a retinei. La începutul bolii, câinii își pierd vederea nocturnă, urmând ca pe măsură ce boala se agravează, să își piardă și vederea pe timpul zilei.
