| Informaţii generale:Marele Câine de Munte Elvețian a fost dus în zonele îndepărtate și izolate ale Elveției de către cuceritorii Imperiului Roman. Este cea mai veche și totodată cea mai mare rasă dintre cele patru rase Sennenhund dezvoltate în Elveția, care includ Appenzeller Sennenhunde, câinele Bernese de Munte și câinele de Munte Entlebucher. Cuvântul Sennenhund se traduce prin câinele ciobanilor din zonele alpine. Elvețianul s-a adaptat la munca împreună cu turmele de animale (pază și direcționare), fiind un paznic al fermei și foarte popular printre măcelari. Acești câini s-au dovedit a fi foarte folositori la tragerea cărucioarelor cu produse locale, în special cu lapte proaspăt. De asemenea, era folosit să transporte produsele lactate de la fabrică înspre piață, în general fiind utilizați în pereche. Rasa Marele Câine de Munte Elveția a contribuit la dezvoltarea rasei Rottweiler și Saint Bernard. La sfârșitul anilor 1800, munca făcută de acești câini a fost tot mai mult înlocuită de către alte rase, cu precădere rasa Saint Bernard, dar mai ales ca urmare a dezvoltării mijloacelor alternative de transport. În aceste condiții, rasa Marele Câine de Munte Elvețian a dispărut aproape în totalitate. Totuși, în anul 1908, profesorul Albert Heim (un expert al raselor din Elveția), a scos la iveală un veritabil Mare Câine de Munte Elvețian, descoperit de către Franz Schertenleib într-o fermă îndepărtată din Elveția. Acești oameni și-au dedicat restul vieții găsirii alte exemplare din rasa Marele Câine de Munte Elvețian, cu scopul bine definit de a salva această rasă alpină. Efortul lor a fost răsplătit de către Clubul Kennel Elvețian care a recunoscut rasa Marele Câine de Munte Elvețian ca și rasă | Nume: Marele Câine de Munte Elvețian
Originea: Elveția Grupa: Câini muncitori / de pază
Greutate: Femela 40 – 49 kg, Mascul 48 – 58 kg Speranta medie de viata: până la 10 – 11 ani Culoare: negru, negru-maroniu, roși și cu marcaje albe și maronii. Temperament: Marele Câine de Munte Elvețian este un paznic excelent. Este intimidant și este protectiv prin însăși natura lui, fiind mereu în alertă și pregătit să apere. Dresaj: Câinii din rasa Marele Câine de Munte Elvețian reprezintă o adevărată provocare atunci când vine vorba despre dresaj, chiar și pentru cel mai experimentat dresor sau stăpân de câini. Caracteristici distinctive: Blana are pete ale în zona pieptului și în zona botului. Câinii care participă la concursuri ar trebui să aibă petele simetrice. |
distinctă în anul 1910. Primul club specializat pe rasa Marele Câine de Munte Elvețian a fost fondat de către un măcelar în anul 1911. Până în anul 1923, s-a format un club al rasei și în Germania, moment în care se putea spune că rasa începuse să se dezvolte și să își crească numărul de exemplare. Primul câine din rasa Marele Câine de Munte Elvețian a ajuns în Statele Unite ale Americii la jumătatea secolului XX, după ce mai mulți crescători l-au văzut la o expoziție canină în Frankfurt, Germania. Interesul față de această rasă a crescut destul de încet, dar a crescut constant. În anul 1968 au fost puse bazele Clubului American al rasei Marele Câine de Munte Elvețian. Când a fost transferat în Clubul Kennel American în anul 1993, clubul rasei avea peste 1300 de exemplare înregistrate. În anul 1995 a fost recunoscută rasa de către Clubul Kennel American. Este iubit pentru temperamentul său echilibrat, pentru competitivitatea în show-urile canine, fiind un câine de familie excelent. Sunt câini cărora le place să meargă la concursuri de supunere, de tragere a greutăților, a saniei.
Descriere fizică:
Caracteristica principală a câinilor din rasa Marele Câine de Munte Elvețian este aceea că este un câine mare, puternic, cu un piept larg, un cap mare și o expresie blândă. Au niște picioare puternice, drepte și cu labele picioarelor rotunde. Botul îi este scurt și se termină cu un nas negru, iar dinții au o mușcătură asemănătoare cu tăietura foarfecii. Ochii îi sunt în general negri-maronii, iar pleoapele sunt negre. Urechile sunt triunghiulare, de mărime medie și purtate atârnat. Coada îi este lungă, ajungând în general până la partea de jos a picioarelor, fiind ținută căzut. Blana groasă, dublă este menită să îl protejeze de intemperiile și de condițiile atmosferice neprielnice din zonele alpine. Blana are pete albe în zona pieptului și în zona botului. Câinii care participă la concursuri ar trebui să aibă petele simetrice. Mersul are o acoperire foarte mare.
Personalitate:
Marele Câine de Munte Elvețian este un câine fericit, jovial, care iubește oamenii și care tânjește după atenție și după contact fizic. Pot să fie câinii ideali pentru o familie, dar totodată trebuie să conștientizați faptul că nu este o rasă pentru oricine. Câinele de munte Elvețian are o personalitate puternică, motiv pentru care are nevoie de un stăpân cu excelente calități de lider. Cel mai fericit este atunci când poate să îi facă pe plac unui stăpân în care are încredere. În absența unui asemenea stăpân, pot apărea diverse devieri comportamentale. De asemenea, dacă aveți un Câine de munte Elvețian, atunci trebuie să fiți pregătiți să îi oferiți tot timpul ceva de făcut. Dresajul pentru supunere este cel mai important la această rasă. Poate să fie foarte dificil să îl duceți în lesă, pentru că este o rasă învățată să tragă tot timpul. Este dificil de dresat pentru a-și face nevoile în casă, deși este un câine foarte inteligent. Nivelul de activitate este diferit de la un specimen la altul. Astfel, cei mai mulți sunt activi pentru scurte perioade de timp, după care se pregătesc pentru un pui de somn. Au nevoie de un nivel moderat de exerciții zilnice. O plimbare zilnică sau o ușoară și scurtă alergare ar trebui să fie de ajuns. Trebuie să aveți grijă cu această rasă pentru că dacă stă foarte mult în soare, poate să facă insolație. Marele Câine de Munte Elvețian este un paznic excelent. Este intimidant și este protectiv prin însăși natura lui, fiind mereu în alertă și pregătit să apere. Au tendința de a observa și de a analiza tot ceea ce se întâmplă în jurul lor. Vor suna alarma imediat ce consideră că ceva s-a schimbat, că ceva este diferit. Dacă sunt atacați, vor rămâne țintuiți pe locul în care sunt, pregătiți să se apere și să muște doar atunci când circumstanțele o cer cu adevărat. Sunt foarte guralivi, lătratul lor fiind adânc, grav, baritonal și intimidant. Sunt niște animale de companie extraordinar de sociabile. Sunt bune, sensibile, blânde și intuitive. Vor să facă parte din familia alături de care trăiesc, fiind iubitori de oameni și fericiți atunci când sunt implicați în activitățile acestora. Acest câine dezvoltă o legătură foarte puternică cu stăpânul său. Pot să fie încăpățânați, dar în general vor să facă pe plac, căutând mereu atenție. Sunt protectivi și atașați de copii. Le place să se joace și sunt cunoscuți ca fiind foarte blânzi cu copiii. Totuși, sunt câini mari și puternici, care pot să pună accidental la pământ un copil, motiv pentru care interacțiunea cu copilul trebuie să fie supravegheată. Majoritatea Câinilor de Munte Elvețieni trăiesc foarte bine alături de pisici și nu le displace prezența altor câini. Există totuși câini care nu iubesc pisicile și care sunt agresivi față de alți câini. Se adaptează foarte ușor la diverse stiluri de viață, și trebuie să își cunoască locul în familie.
Dresaj
Câinii din rasa Marele Câine de Munte Elvețian reprezintă o adevărată provocare atunci când vine vorba despre dresaj, chiar și pentru cel mai experimentat dresor sau stăpân de câini. Sunt niște câini foarte inteligenți, cu o gândire independentă și cu o voință proprie extraordinară. Din acest motiv, dresajul trebuie să înceapă cât de vreme este posibil. Odată ce câinele a ajuns la adolescență, se va comporta la fel ca și un adolescent tipic, testându-vă limitele ori de câte ori este posibil. Puteți să evitați problemele prin consistență și printr-un leadership puternic. Nu trebuie sub nicio formă să îl tratați cu duritate pentru că este posibil să răspundă cu aceeași monedă. Dresajul ar trebuie să implice o mulțime de bunătăți, aceasta fiind probabil singura metodă cunoscută și acceptată de a motiva un animal de companie încăpățânat.
Toaletaj:
Îngrijirea unui câine din rasa Marele Câine de Munte Elvețian nu este deloc complicată, în mare parte datorită blănii sale scurte, care este ușor de îngrijit. În mod natural, această rasă este o rasă curată. Perierea o dată sau de două ori pe săptămână și o baie de câte ori este necesar (o dată sau de două ori pe săptămână) cu un șampon pentru câini, ar trebui să țină Câinele de Munte Elvețian într-o formă excelentă.
Nu uitați de asemenea de îngrijirea dentară. Cel mai bine este să îl spălați pe dinți cu periuța, cel puțin de câteva ori pe săptămână, pentru a-i îndepărta depunderile de piatră. Unghiile trebuie de asemenea îngrijite cel puțin lunar dacă el nu și le pilește în mod natural în timpul plimbărilor. Trebuie să aveți grijă la tăiatul unghiilor pentru că acestea conțin vase de sânge, iar dacă se întâmplă să tăiați unghiile prea adânc, data următoare câinele s-ar putea să nu mai accepte acest tratament.
Boli si afectiuni curente:
Rasa Marele Câine de Munte Elvețian este o rasă care prezintă destul de multe condiții de sănătate față de celelalte rase. Printre bolile care pot să apară la această rasă sunt și următoarele:
– displazia de șold şi displazia de umăr, apare cel mai des odată cu îmbătrânirea câinilor din această rasă. Cel mai bine este să aflați dacă părinții câinelui au suferit sau suferă de astfel de boală;
– torsiunea splinei apare atunci când splina se rotește, ceea ce duce la blocarea acesteia, mărirea în volum și umplerea acesteia cu sânge. Simptomele nu sunt tot timpul evidente, dar pot să includă vomitatul, febra, gingii decolorate.
– dilatația/torsiunea gastrică sau ”sindromul de volvulus” se caracterizează prin acumularea rapidă de aer în stomac, malpoziționarea stomacului. Acest lucru înseamnă că stomacul se tot umflă și nu mai permite să circule mâncarea din el;
– distichiasis este o cataractă ereditară, care presupune creşterea unui rând suplimentar de pleoape. Această afecţiune vine în completarea unor boli de inimă, fiind greu de observat;
– cataracta apare de obicei la vârsta de 1 sau 2 ani, cunoscută și ca și cataractă juvenilă. De obicei nu duce la orbire, dar este indicat ca animalele care prezintă această afecțiune să nu li se permită să aibă urmași;
– Osteochondrosis Dissecans (OCD) este o afecțiune ce apare la câinii de talie mare ce cresc rapid, unde unele cartilaje din încheieturi nu se formează corespunzător. Hrănirea câinelui într-o manieră corectă și echilibrată poate ajuta la dezvoltarea sănătoasă a încheieturilor. Cu toate acestea, însă, mulți câini au nevoie de intervenție chirurgicală pentru îndepărtarea cartilagiilor anormale;
– entropionul este afecțiunea prin care marginea liberă a pleoapelor se răsucește înspre interior, înspre globul ocular;
– Câinele de Munte Elvețian linge – aceasta este o afecțiune misterioasă care îl face pe câine să înceapă să lingă și să înghită frenetic tot ceea ce vede în jurul său. Cauza este necunoscută, dar pare a fi corelată cu o durere puternică gastro-intestinală.
