Rasa Câinele de Apă Portughez

499

 

Informaţii generale:

Istoria exactă a rasei de câini de Apă Portughezi nu se cunoaşte până în acest moment. Câţiva experţi susţin că această rasă are strămoşi care datează din anul 700 BC, din stepele sălbatice ale Asiei Centrale, în apropiere de graniţele Chinei şi Rusiei. Locuitorii din acele vremuri creşteau vaci, oi, cai şi câini. Istoria spune că unii dintre aceşti câini sălbatici au fost capturaţi de către Berberi, care în timp au migrat înspre Nordul Africii şi înspre Maroc. Descendenţii lor, Morii, au ajuns în Portugalia în secolul XVIII, împreună cu câinii lor de apă. O altă teorie este cea în care strămoşii câinelui de apă Portughez au venit odată cu Goţii, o confederaţie de triburi germane. Unele dintre acestea (cum sunt Ostrogoţii) au venit din vest, iar câinii lor erau cunoscuţi ca şi Poodle-ul German, câinele care astăzi este cunoscut ca şi Poodle. Alţii au venit din Sud (triburile de Vizigoţi) pentru a se lupta cu Romanii, iar câinii acestora erau cunoscuţi ca şi Câinele Leu. Vizigoţii au invadat Spania şi Portugalia în anul 400 AD, moment în care şi-au adus şi câinii pe aceste meleaguri. Astfel, s-a ajuns la concluzia că Poodle şi Câinele de Apă Portughez au un strămoş comun, dar totuşi foarte îndepărtat. Această rasă a rămas în forma sa sălbatică, originală, timp de secole pe coasta Portugheză. Totuşi, la începutul secolului XX, industria pescuitului din Portugalia a

  Nume: Câini de Apă Portughezi

Originea: Portugalia

Grupa: Câini de muncă

Inaltime: Femela 45 – 50 cm, Mascul 53 – 58 cm

Greutate: Femela 15 – 22 kg, Mascul 19 – 27 kg

Speranta medie de viata: până la 10 – 14 ani

Culoare: alb, negru şi maro

Temperament:  Această rasă a fost folosită pe bărcile Portugheze de pescuit pentru a prinde peşti şi pentru a duce mesaje de la o barcă la alta. Pescarii îi considerau ca şi parte din echipaj şi le permiteau să mănânce peşte şi chiar îi plăteau pentru serviciile lor.

Dresaj:  Au o nevoie constantă de a face pe plac şi în general se comportă foarte bine, ceea ce înseamnă că dresajul ar trebui să decurgă exemplar.

Caracteristici distinctive: Are o expresie penetrantă, atentă şi calmă. Ochii îi sunt de mărime medie, aşezaţi departe unul de celălalt şi poziţionaţi puţin oblic. Sunt destul de rotunzi şi nu sunt nici proeminenţi, dar nici scufundaţi în orbite.

început să scadă. Apoi, în anii 1930, Dr Vasco Besuade, un Portughez armator bogat şi un mare iubitor de câini, a decis că această rasă trebuie să fie salvată. Clubul Câinilor de Apă Portughezi a fost reorganizat sub denumirea Clubul Portughez Canin, evident cu ajutorul acestuia. Mai mulţi câini de apă Portughezi au fost aduşi în Anglia în anul 1954. Clubul Kennel Englezesc a recunoscut această rasă ca şi o rasă de câini de muncă, dar erau foarte puţine exemplare înscrise în registru. În anul 1958, Domnul şi Doamna Harrington din New York au primit o pereche de câini de apă Portughezi, veniţi din Anglia. În 13 August 1972 a fost fondat Clubul Câinilor de Apă Portughez din America, chiar dacă la acel moment în întreaga America nu erau mai mult de doisprezece exemplare. Dar popularitatea acestor câini a crescut relativ repede, dovadă fiind faptul că zece ani mai târziu, în America se găseau peste 650 de câini de apă Portughezi înregistraţi. Rasa a fost admisă în cadrul clasei Diverse în Clubul Kennel American, în anul 1981. A fost recunoscută pentru înregistrare completă doi ani mai târziu, în anul 1983. Un an mai târziu a devenit eligibilă pentru a participa la concursurile de profil în cadrul clasei Câinilor de Muncă.

Descriere fizică:

Cunoscută de secole în zona de coastă a Portugaliei, această rasă a fost mereu apreciată de către pescari pentru personalitatea lor ageră şi ascultătoare, precum şi pentru constituţia lor robustă, de mărime medie, care le permitea să muncească o zi întreagă atât în apă cât şi afară. Acest câine de o inteligenţă ieşită din comun se distinge prin două tipuri de blană, fie cârlionţată, fie vălurită, printr-un cap impresionant şi cu o masă bine proporţionată. Câinele de apă Portughez oferă cu siguranţă impresia de putere şi agerime. Nu este un câine pătrăţos, fiind mai mult lung decât înalt. Este puternic, cu oase mari, bine dezvoltat, o construcţie solidă şi un corp musculos. Capul este una dintre caracteristicile sale esenţiale, fiind mare, bine proporţionat şi cu o lăţime considerabilă a craniului. Are o expresie penetrantă, atentă şi calmă. Ochii îi sunt de mărime medie, aşezaţi departe unul de celălalt şi poziţionaţi puţin oblic. Sunt destul de rotunzi şi nu sunt nici proeminenţi, dar nici scufundaţi în orbite. Se acceptă variante de ochi maro şi negri. Urechile îi sunt aşezate mult deasupra liniei ochilor. Pielea de pe urechi are forma unei inimi şi este subţire. Sunt în general ţinute aplecate pe spate. Vârfurile urechilor nu trebuie să coboare mai jos de maxilar. Craniul văzut din profil este lung, cu o curbură accentuată mai mult în partea din spate. Când este privit de sus, vârful craniului este foarte larg. Fruntea este proeminentă. Botul este mare, mai lat la bază decât în zona nasului. Pieptul îi este larg şi adâncit, ajungând până aproape de genunchi. Coastele îi sunt lungi şi bine depărtate, pentru a oferi o capacitate optimă plămânilor. Coada îi este groasă la bază şi ascuţită înspre vârf. Atunci când câinele este în stare alertă sau când este atent la ceva, coada îi este ţinută într-un inel. Coada îi este de mare ajutor atunci când înoată sau se scufundă. Blana este deasă, cu fire puternice şi sănătoase, acoperind în mod egal toată suprafaţa corpului. Nu are blană interioară. Există două varietăţi de blană, cea cârlionţată şi cea vălurită. Culoarea acestor câini este fie neagră, albă sau mai multe varietăţi de maro. Mersul îi este scurt, cu paşi vivace atunci când merge la pas. Când aleargă are o mişcare perfect balansată.

Personalitate:

Câinii de apă Portughezi sunt recunoscuţi pentru două lucruri: abilităţile lor atunci când sunt în apă şi simţul umorului. Această rasă a fost folosită pe bărcile Portugheze de pescuit pentru a prinde peşti şi pentru a duce mesaje de la o barcă la alta. Pescarii îi considerau ca şi parte din echipaj şi le permiteau să mănânce peşte şi chiar îi plăteau pentru serviciile lor. Existenţa lor pe bărcile de pescuit i-a făcut să aprecieze prezenţa omului şi să construiască o legătură puternică cu aceştia, devenind nişte câini cărora le place să îşi petreacă timpul alături de familie şi care doresc să fie implicaţi în toate activităţile familiei. Este foarte probabil ca bărcile de pescuit să fie locul unde au învăţat şi să fie nişte foarte buni entertaineri. Stăpânii acestor câini spun că aceştia sunt predispuşi la un comportament uşor prostesc, pe care îl repetă atunci când reuşesc să provoace râsete, adăugând de fiecare dată câteva ceva în plus. Sunt nişte câini care se comportă excelent cu copiii şi care sunt companioni perfecţi pentru familiile active. Câinii de apă Portughezi au multă energie pe care trebuie să o consume. Aceşti câini pot să alerge toată ziua, iar la finalul zilei să vină să mai ceară o tură de alergat. Nu sunt câini pentru persoanele sedentare! Sunt prea mari pentru apartament, cu excepţia celor de dimensiuni mari şi cu mult spaţiu la dispoziţia lor. Sunt partenerii perfecţi pentru alergat, pentru hiking sau pentru bicicletă. Dacă aveţi o piscină, atunci cu greu îi veţi putea scoate din apă. Pentru a avea parte de sănătate fizică şi mentală, câinii de apă Portughezi au nevoie de cel puţin două ore de exerciţii susţinute în fiecare zi. În ceea ce priveşte comportamentul lor, cel mai dificil de controlat este săritul pe oameni. Şi nu o fac în sens negativ, ci se bucură foarte tare atunci când stăpânii i se întorc acasă, sau când un vizitator intră pe uşă. Acest aspect este foarte dificil de dresat şi poate să dureze multă vreme. Anxietatea provenită din singurătate poate să apară foarte uşor. Se vor manifesta mestecând şi distrugând tot în calea lor. Dacă îl lăsaţi singur, trebuie să vă asiguraţi că îi lăsaţi şi o mulţime de jucării interesante care să îi ocupe timpul.

Dresaj

Câinii de apă Portughezi sunt foarte uşor de dresat. Unii vor manifesta tendinţe de independenţă, motiv pentru care este indicat să se înceapă foarte devreme dresajul. Răspund foarte bine la bunătăţuri şi la recompense, şi niciodată nu ar trebui să fie trataţi cu duritate. Disciplina, corecţiile fizice şi strigatul îl vor face pe câine să dezvolte comportamente de evitare. Au o nevoie constantă de a face pe plac şi în general se comportă foarte bine, ceea ce înseamnă că dresajul ar trebui să decurgă exemplar. După ce comenzile de bază au fost stăpânite, câinele de apă Portughez ar trebui să avanseze la antrenamentul de agilitate şi ascultare.

Toaletaj:

Periaţi sau pieptănaţi câinele de apă Portughez de două sau de trei ori pe săptămână pentru a-i menţine blana fără încâlceli. Scurtaţi-i blana o dată pe lună pentru a arăta mereu aranjată. La fel ca orice alt câine care petrece mult timp în apă, este important să îl duşaţi cu apă curată după ce a terminat joaca, pentru a-i îndepărta chimicalele, sărurile şi alte substanţe care pot să îi cauzeze probleme ale pielii.

Nu uitați de asemenea de îngrijirea dentară. Cel mai bine este să îl spălați pe dinți cu periuța, cel puțin de câteva ori pe săptămână, pentru a-i îndepărta depunderile de piatră.  Unghiile trebuie de asemenea îngrijite cel puțin lunar dacă el nu și le pilește în mod natural în timpul plimbărilor. Trebuie să aveți grijă la tăiatul unghiilor pentru că acestea conțin vase de sânge, iar dacă se întâmplă să tăiați unghiile prea adânc, data următoare câinele s-ar putea să nu mai accepte acest tratament.

Boli si afectiuni curente:

Câinii de apă Portughezi prezintă destul de multe condiții de sănătate față de celelalte rase. Printre bolile care pot să apară la această rasă sunt și următoarele:

– displazia de șold şi displazia de umăr, apare cel mai des odată cu îmbătrânirea câinilor din această rasă. Cel mai bine este să aflați dacă părinții câinelui au suferit sau suferă de astfel de boală;

– atrofia retinală progresivă este o boală oculară care implică deteriorarea graduală a retinei. La începutul bolii, câinii își pierd vederea nocturnă, urmând ca pe măsură ce boala se agravează, să își piardă și vederea pe timpul zilei;

– dilatația/torsiunea gastrică sau ”sindromul de volvulus” se caracterizează prin acumularea rapidă de aer în stomac, malpoziționarea stomacului. Acest lucru înseamnă că stomacul se tot umflă și nu mai permite să circule mâncarea  din el;

– hipotiroidismul apare atunci când corpul nu poate să își mențină nivelurile corecte de hormoni tiroidieni;

– cataracta apare de obicei la vârsta de 1 sau 2 ani, cunoscută și ca și cataractă juvenilă. De obicei nu duce la orbire, dar este indicat ca animalele care prezintă această afecțiune să nu li se permită să aibă urmași;

– displazia retinei este o degenerare a retinei, care înseamnă că celulele țesutului retinian nu s-au dezvoltat complet. La căței, retina va apărea sub formă de straturi de țesut cutat;

epilepsia este o condiție neurologică care de cele mai multe ori este moștenită. Atunci când suferă de epilepsie, câinele poate să aibă atacuri care îi vor provoca diverse comportamente ciudate;

– cancer de piele (carcinom scuamos cu celule). Acest tip de cancer apare în special la câinii cu degetele de la picioare acoperite de blană neagră. Înlăturarea degetului afectat poate să îl salveze de la afecțiuni mult mai grave;

– boala stocării (GM1) este o dereglare genetică recesivă cauzată de lipsa unei enzime, care permite să se acumuleze substanţe toxice în celulele nervoase. Este fatal pentru căţeii născuţi din părinţi care ambii poartă aceste gene. Un test DNA poate să determine dacă există acest risc sau nu.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Close
Blog by pentruanimale.ro
Close