Rasa Bichon Frise

Informaţii generale: La fel ca și în cazul multor rase, originile exacte ale Bichonului Frise nu se cunosc cu acuratețe. Totuși, se consideră aproape în unanimitate că Bichonul provine din Barbet, un câine de talie medie, lânos. De asemenea, cuvântul Bichon provine din franțuzescul ”barbichon”, care înseamnă barbă mică și care la rândul lui este diminutivul cuvântului ”barbet”. Familia de câini Barbichon conține atât Bichon-ul Frise, cât și Bolognese, Coton de Tulear, Havanezul și Bichonul Maltez. Toți sunt originari din zona mediteraneană și au aspect și comportament similar. Cele mai vechi date legate de Bichonul Frise sunt în secolul 14, atunci când marinarii francezi au adus acest câine acasă din Tenerife, una dintre Insulele Canare. Se crede că Bichonul Frise a ajuns acolo prin intermediul negustorilor care utilizau ruta Feniciană de negoț, și că în de fapt această rasă a apărut în Italia. O altă interpretare a datelor istorice pune pe tapet posibilitatea ca marinarii Spanioli să fi dus această rasă de câini în Tenerife, de unde negustorii Italieni și marinarii i-au adus în Italia. În această versiune, Bichonul Frise a reușit să ajungă în Franța în momentul în care armatele franceze au invadat Italia în ani 1500. Soldații au adus în Franța numeroase exemplare din această rasă. Bichonul Frise a prins repede la public, cu precădere s-a ridicat în grațiile nobilimii din acea vreme. Bichonii erau foarte populari la curțile regale, în special în timpul regelui Francis I al Franței și a regelui Henry III, al Angliei secolului XVI. Regele Henry III era atât de atașat de Bichonul său încât îl ducea pe oriunde mergea, ținându-l într-un coș creat special pentru el, purtat după gât.  Bichonul a devenit de asemenea preferatul familiei regale Spaniole, urmând ca și pictori

Nume: Bichon Frise Originea: Insulele Canare (Franța) Grupa: Companion   Inaltime: Femela 23 – 27 cm, Mascul 25 – 30 cm Greutate: Femela 4 – 6 kg, Mascul 4 – 6 kg Speranta medie de viata: până la 15 – 16 ani Culoare: alb Temperament:  câine iubește să fie iubit, îi place să fie în centrul atenției și este adeptul încântării privirilor familiei, a vecinilor, a veterinarului. Cu ușurință se poate observa firea lui pozitivă. Chiar dacă este o fire independentă, jucăușă, acest lucru nu acoperă necesarul de afecțiune. Dresaj: Când ajungeți la dresajul în lesă, încercați să folosiți un harnașament, pentru că acest câine de jucărie poate să fie rănit cu ușurință. Caracteristici distinctive: Ochii le sunt negri, expresivi. La fel și nasul, le este negru, intrând în contrast puternic cu blana albă.

 renumiți, cum este Goya, să îl includă în lucrările sale. În perioada lui Napoleon III, Bichonul încă și-a mai menținut popularitatea, dar apoi a fost o perioadă de timp îndepărtat de la curțile regale. Este posibil să aibă de-a face cu schimbările de modă și plictiseala nobilimii acelei vremi. În anii 1800, Bichonul devenise un câine normal, cu activități de circ sau dresat să conducă persoanele cu handicap. Se consideră că doar inteligența Bichonului și charisma acestuia l-au salvat de la extincție. După primul război mondial, crescătorii francezi au început să devină interesați de această rasă și să înceapă să o dezvolte. În Martie 1933, a fost recunoscută rasa oficial, primind două nume, Bichon și Tenerife. În America, Bichonul Frise a reușit să intre abia în anul 1956.

Descriere fizică:

Bichonul Frise este un câine de statură mică, având o alură de fulg de nea. De obicei sunt complet albi, cu o blană deasă, cârlionțată. În timpul concursurilor, această blană bogată le este aranjată și coafată pentru a arăta cât mai frumos și mai exotic. Câinii care nu se pregătesc pentru concursuri pot avea blana scurtată pentru a nu se încâlci și pentru a nu provoca prea multă muncă în ceea ce privește îngrijirea. Ochii le sunt negri, expresivi. La fel și nasul, le este negru, intrând în contrast puternic cu blana albă. Coada este stufoasă și purtată pe spate. Pentru a avea un câine bine proporționat, acordați o atenție deosebită hrănirii Bichonului. Hrăniți-l de două ori pe zi, fără să faceți greșeala de a-i lăsa mâncare la dispoziție toată ziua. Dacă aveți impresia că mănâncă prea mult, evaluați-l cu ajutorul mâinilor. Puneți mâinile de-a lungul spatelui său, cu degetele răsfirate. Apăsați ușor. Dacă puteți să simțiți coastele la apăsare, atunci câinele este într-o formă bună sau chiar are nevoie de mai multă hrană. Dacă nu le simțiți, atunci cu siguranță că trebuie să luați măsuri pentru mai multe exerciții și mai puțină mâncare.

Personalitate:

Bichonul Frise este un câine cu o atitudine veselă, zglobie, aceasta fiind caracteristica definitorie a acestei rase. Acest câine iubește să fie iubit, îi place să fie în centrul atenției și este adeptul încântării privirilor familiei, a vecinilor, a veterinarului. Cu ușurință se poate observa firea lui pozitivă. Chiar dacă este o fire independentă, jucăușă, acest lucru nu acoperă necesarul de afecțiune. Din acest motiv, Bichonul Frise urăște să fie lăsat singur, ajungând să sufere de anxietate în cazul în care se întâmplă să rămână fără nimeni prin preajmă. În acest caz, Bichonul va deveni distructiv, va rupe și va mușca tot ceea ce prinde în cale. Sunt puțini acei câini care nu suferă de singurătate, dar în cazul Bichonului, acest lucru poate însemna o problemă cu adevărat gravă. Temperamentul său este influențat de o serie de factori, cum ar fi cei ereditari, dresajul și socializarea. Cățeii cu un temperament calm sunt de obicei curioși și jucăuși, doritori să se joace cu oamenii și să fie ținuți în brațe de către aceștia. Ca și orice alt câine, Bichonul Frise are nevoie de socializare intensivă, expunere la diferite persoane, locuri, sunete și experiențe. Socializarea are rolul de a asigura creșterea câinelui într-o manieră elegantă, echilibrată. Trebuie să aveți și dumneavoastră grijă cu privire la modul în care vă jucați cu el cât este mic. Dacă îi acordați prea multă atenție și dacă răspundeți la orice gest pe care îl face, atunci există posibilitatea de a avea un câine adult foarte timid, răsfățat și neascultător.

Dresaj:

Bichonul Frise este un câine relativ ușor de dresat pentru că sunt atenți și nerăbdători. Latura lor sensibilă arată faptul că Bichonul va răspunde cu precădere la dresajul bazat pe recompense și un dresaj pe o tonalitate pozitivă. În cazul acestui mic câine, este posibilă apariția ”sindromului câinelui mic”, ceea ce înseamnă că atenția deosebită pe care i-o acordați cât este mic, purtându-vă cu el ca și cu o păpușă, poate să ducă la efecte negative odată ajuns adult. Este adevărat că această rasă ridicaă destul de multe probleme la dresajul legat de făcutul nevoilor, dar în final, cu multă voință din partea dumneavoastră, puteți să îl învățați să își facă nevoile doar afară. Când ajungeți la dresajul în lesă, încercați să folosiți un harnașament, pentru că acest câine de jucărie poate să fie rănit cu ușurință. O lesă poate să îi provoace răni.

Toaletaj:

Blana albă, lungă și cârlionțată a Bichonului Frise necesită o atenție deosebită, indicat fiind să îl duceți la un salon profesional. Dacă mergeți cu el la concursuri, atunci trebuie să îi acordați zilnic atenție. Acest lucru nu înseamnă că dacă nu participați la diverse expoziții, nu trebuie să îl îngrijiți zilnic. O blană neglijată va începe să își piardă strălucirea și va deveni mată, murdară, ceea ce poate să ducă la infecții ale pielii. Contrastul frumos dintre ochii negri și blana albă poate să fie umbrit de scurgerile ochilor. Dacă nu îi curățați constant aceste scurgeri de pe blană, blana se va decolora, arătând extrem de urât.

Nu uitați de asemenea de îngrijirea dentară. Cel mai bine este să îl spălați pe dinți cu periuța în fiecare zi pentru a-i îndepărta depunderile de piatră.  Unghiile trebuie de asemenea îngrijite cel puțin lunar dacă el nu și le pilește în mod natural în timpul plimbărilor. Îngrijirea unghiilor menține picioarele câinilor în condiții bune și mai mult, vă protejează pe dumneavoastră de zgârieturi atunci când sare să vă întâmpine. Urechile necesită o atenție deosebită și ar trebui să fie verificate săptămânal pentru apariția iritațiilor sau a mirosurilor neplăcute, ceea ce ar putea să arate apariția unor infecții. Când îi verificați sănătatea urechilor, folosiți vată îmbibată într-un lichid de curățat urechile pentru a preveni apariția infecțiilor.

Boli si afectiuni curente:

Bichonul Frise poate să prezinte oricare dintre următoarele boli, motiv pentru care este importat să le cunoașteți și să le preveniți.  Ca afectiuni specifice ce pot fi intalnite la aceasta rasa:

– – alergiile se manifestă destul de des la această rasă, cele mai întâlnite fiind cele la mâncare, cele la diverse elemente solide, și alergiile respiratorii;

– luxația patelară reprezintă o deplasare a două oase articulate, aflate în spatele genunchiului și care determină o pierdere a suprafeței de contact. La rasele mici această luxație apare sub forma unei diformități a tibiei sau a femurului.  Câinele va începe să șchiopăteze și  în funcție de gravitate poate să ajungă și la intervenție chirurgicală;

– atrofia retinală progresivă este o boală oculară care implică deteriorarea graduală a retinei. La începutul bolii, câinii își pierd vederea nocturnă, urmând ca pe măsură ce boala se agravează, să își piardă și vederea pe timpul zilei;

– displazia de șold şi displazia de umăr, apare cel mai des odată cu îmbătrânirea câinilor din această rasă. Cel mai bine este să aflați dacă părinții câinelui au suferit sau suferă de astfel de boală;

– insuficienţa renală cronică este o tulburare în care rinichii îşi pierd încet capacitatea de concentra urina şi de a elimina deşeurile. Prin această boală structura rinichilor se schimbă, pierzându-se nefronii, unităţile funcţionale ale rinichilor.