Informaţii generale:
Câinii din rasa Pomeranian au apărut în provincia Pomerania ca și descendenți direcți ai raselor de câini Spitz din țările nordice. Cele mai apropiate rude ale câinilor Pomerania sunt Elkhound Norvegian, Schipperke, Spitz German, Câinele Eschimoș American, Samoyed precum și alți membri ai câinilor Spitz. Toți au câteva trăsături comune, ceea ce de altfel caracterizează toți câinii Spitz, respectiv capul care seamănă cu o pană, urechi drepte și ridicate, dar și o coadă blănoasă și groasă. Se crede despre primii câini Pomeraniani că ar fi cântărit 14 kg. Încă de la apariția lor ca și rasă, Pomeranienii au fost foarte populari în rândul oamenilor. Printre personalitățile despre care se știe că au avut un câine Pomeranian se numără și Martin Luther King (avea un Pomeranian pe nume Belferlein pe care îl menționa adeseori în scrierile sale), Michelangelo (Pomeranianul său stătea pe o pernă de satin și îl urmărea pe acesta cum pictează Capela Sixtină), fizicianul Isaac Newton (pe Pomeranianul său îl chema Diamant și se credea despre el că a mâncat multe dintre manuscrisele lui Sir Isaac), marele compozitor Mozart avea de asemenea un Pomeranian pe nume Pimperl, căreia i-a și dedicat o arie. În anul 1761, câinii din rasa Pomeranian au început să facă |
Nume: Pomeranian
Originea: Anglia Grupa: Câini de buzunar Inaltime: Femela 17 – 30 cm, Mascul 17 – 30 cm Greutate: Femela 1,3 – 3 kg, Mascul 1,3 – 3 kg Speranta medie de viata: până la 10 – 12 ani Culoare: toate culorile și varietățile de culori. Temperament: Adeseori, locul lor favorit în casă este pervazul ferestrei de unde să poată să observe tot ceea ce se petrece în cartierul lor. Vor lătra adeseori, chiar și doar să anunțe caă cineva trece prin fața casei. Dresaj: Câinii din rasa Pomeranian sunt foarte dificil de dresat. Le place să ia hățurile în mână și să se creadă șeful tuturor. Caracteristici distinctive: Corpul îi este compact și cu o cutie toracică bine dezvoltată. Coada este acoperită în totalitate de blană, este așezată sus și stă tot timpul căzută pe spate. |
furori și în Anglia, unde Sophie Charlotte, o Prințesă de Mecklenburg-Strelitz (o provincie Pomeraniană) în vârstă de 17 ani s-a măritat cu un prinț Englez care a devenit ulterior Regele George III. Prințesa a adus cu ea o pereche de câini din rasa Pomeranian, pe nume Phebe și Mercury, care nu cântăreau mai mult de 9 kg. Deși erau foarte populari la curtea regală, câinii Pomeranieni nu au prins la restul populației. Dar toate acestea aveau să se schimbe pe durata domniei nepoatei Reginei Charlotte, Regina Victoria. Pe perioada celor 64 de ani ca și Regină a Angliei, Regina Victoria a avut mai mult de 15 rase de câini. La finalul anilor săi de viață, regina devenise foarte atașată de câinii Pomeranian, pe care i-a văzut pentru prima dată în timpul unei excursii în Italia în anul 1888. I-a plăcut foarte mult de un Pomeranian pe numele său Marco, care cântărea doar 5,4 kg și despre care se crede astăzi că ar fi inspirat mărimea rasei. Marco a concurat sub egida Reginei în multe showuri de profil, câștigând multe medalii. Regina Victoria a mai cumpărat încă trei alți câini Pomeranieni în acea vacanță în Italia. După Marco, regina Victoria mai avea o preferință, și anume o femelă pe nume Gina, care și ea la rândul său era un campion în ring. Dragostea pe care Regina Victoria a purtat-o câinilor din rasa Pomeranian i-a inspirat pe crescătorii de câini din Anglia să înceapă să încrucișeze această rasă pentru a obține Pomeranieni de dimensiuni mai mici. Din anii 1900 până în 1930, Pomeranienii erau adeseori cele mai multe exemplare care intrau în show-ul canin, Campionatul Național Britanic. În această perioadă a fost scris și standardul rasei, care ducea și mai jos înălțimea și greutatea acestui câine și cu blana pe care o cunoaștem astăzi. Tot în această perioadă, o paletă mai largă de culori au rămas valabile pentru acești câini. Primii câini din rasa Pomeranian aveau culoarea albă, neagră, ciocolatie sau albastră. Dar după ce un câine de culoare portocalie a început să câștige concursurile de profil începând cu anul 1920, culorile au fost modificate. Popularitatea câinilor din rasa Pomeranian a ajuns și în America, unde în 1888 Dick a fost primul Pomeranian care a intrat în registrele AKC. În anul 1892, primul câine Pomeranian a fost înscris într-un show de profil din New York. După ce în anul 1900 AKC a recunoscut această rasă, Pomeranienii au început să crească vertiginos în popularitate, devenind la jumătatea secolului cea mai apreciată rasă din America.
Descriere fizică:
Câinele din rasa Pomeranian este unul compact, cu spatele scurt, un câine activ, de jucărie. Blana dublă constă într-o blană interioară scurtă și densă, cu o textură lungă și dură pe blana exterioară. Una dintre caracteristicile principale ale acestei rase este coada acoperită de foarte multă blană, ceea ce îi dă aspectul de grosime. Astăzi, Pomeranianul cântărește între 1,3 și 3 kg. Capul îi este perfect echilibrat cu restul corpului. Este larg la spate și ascuțit înspre vârf. Expresia acestui câine este una asemănătoare unei vulpi, ceea ce arată de altfel și natura sa inteligentă și alertă. Ochii îi sunt negri, luminoși, de mărime medie și în formă de migdală. Sunt așezați adânc în craniu, la o distanță unul de celălalt care să echilibreze perfect restul feței. Culoarea ochilor este neagră, cu excepția câinilor care au blana de culoare ciocolatie sau albastră. Urechile îi sunt închise, ușor rotunjite la vârf. Corpul îi este compact și cu o cutie toracică bine dezvoltată. Pieptul îi este oval și se extinde până în zona genunchilor. Coada este acoperită în totalitate de blană, este așezată sus și stă tot timpul căzută pe spate. Atunci când sunt văzute din față, picioarele câinelui Pomeranian prezintă un spațiu moderat între ele, sunt paralele și sunt așezate destul de bine în spatele pieptului. Blana câinelui Pomeranian este dublă și acoperă toată suprafața corpului. Blana ar trebui să formeze un fular în jurul gâtului, scoțând în evidență capul. Blana de pe cap și de pe picioare este mai scurtă în lungime ca și restul corpului. Femelele se poate să nu aibă o blană la fel de lungă ca și masculii. Toate culorile, tiparele și variațiile de culori pot apărea la acest câine.
Personalitate:
Câinii din rasa Pomeranian sunt câini de dimensiuni mici, dar care duc cu ei personalitatea unui câine de dimensiuni mari. Sunt niște câini foarte curioși, mereu în alertă și interesați de tot ceea ce se petrece în jurul lor. Adeseori, locul lor favorit în casă este pervazul ferestrei de unde să poată să observe tot ceea ce se petrece în cartierul lor. Vor lătra adeseori, chiar și doar să anunțe caă cineva trece prin fața casei. Iubesc să fie în centrul atenției, știindu-se despre acești câini că pot să devină foarte meschini în ceea ce privește atenția pe care o necesită. Acești câini sunt perfecți pentru persoanele în vârstă, pensionare, care pot să își dedice tot timpul și energia pentru a îngriji acest câine. Pot să trăiască fericiți în case de orice mărime. Sunt destul de mici pentru a trăi într-un apartament și activi destul pentru a se bucura de o casă de dimensiuni mari. Trebuie să fie plimbați în fiecare zi, pentru a scăpa de energia în exces și pentru a le menține temperamentul echilibrat. Le place să alerge, astfel că vor necesita și un spațiu unde să poată să facă acest lucru. Pentru că sunt câini inteligenți, aceștia trebuie să își țină mintea ocupată. Din acest motiv este recomandat să participe la cursuri de training de agilitate. Acești câini nu sunt recomandați familiilor cu copii mici. Sunt foarte posesivi cu mâncarea lor și pot să sară să muște un bebeluș care nu înțelege că trebuie să respecte anumite limite. Au nevoie de foarte multă atenție și pot să dovedească și sentimente de gelozie împotriva copiilor care acaparează încăperea. Nu este indicat să îl duceți tot timpul în poșetă sau în geantă. Este foarte important pentru câinele Pomeranian să fie independent. Mai bine îl lăsați să meargă într-o lesă decât să fie dus în poșetă. Socializarea devreme îi va forma acestui câine și bunele maniere față de oamenii și animalele pe care le întâlnește. Sunt câini care latră la orice și este foarte dificil să fie dresat pentru a renunța la acest obicei.
Dresaj
Câinii din rasa Pomeranian sunt foarte dificil de dresat. Le place să ia hățurile în mână și să se creadă șeful tuturor. Din acest motiv nu le place nici să li se spună ce au de făcut. Sunt încăpățânați, manipulatori și au nevoie de o mână de leader blândă, dar fermă. Constanța este remediul cel mai bun atunci când vine vorba despre dresaj. Trebuie să fiți constanți. Acest câine poate să fie dresat pentru a avea niște maniere foarte bune. Mâncare este o metodă motivațională puternică. Mențineți sesiunile de dresaj scurte, dar să nu îl lăsați niciodată pe Pomeranian să decidă ce are de făcut. Socializarea devreme este foarte importantă în creșterea unui Pomeranian. Sunt foarte reticenți în fața străinilor și pot să devină foarte repede fricoși sau chiar agresivi. Odată ce leadershipul a fost stabilit, câinii Pomeranian pot să se descurce perfect la cursurile de dresaj. Sunt niște câini cărora le place să își folosească creierul.
Toaletaj:
Despre câinii din rasa Pomeranian se știe că își schimbă blana o dată pe an și că au un nivel moderat de cădere a părului. Pentru a ține departe părul de mobilă și haine, trebuie să îl pieptănați cu un pieptene de cel puțin două ori pe săptămnă. Acest lucru va ajuta și la distribuirea uleiurilor pielii și îi va menține blana sănătoasă și mătăsoasă. Puteți să îl îmbăiați oricât de des doriți, atâta timp cât folosiți un șampn special pentru câini, și balsam. Dacă începe să miroasă a cățel înainte de a-i face baie, aruncați pe el puțină pudră pentru bebeluși, lăsați-o să se așeze pentru câteva minute și apoi puteți să o periați.
Nu uitați de asemenea de îngrijirea dentară. Cel mai bine este să îl spălați pe dinți cu periuța, cel puțin de câteva ori pe săptămână, pentru a-i îndepărta depunderile de piatră. Unghiile trebuie de asemenea îngrijite cel puțin lunar dacă el nu și le pilește în mod natural în timpul plimbărilor. Trebuie să aveți grijă la tăiatul unghiilor pentru că acestea conțin vase de sânge, iar dacă se întâmplă să tăiați unghiile prea adânc, data următoare câinele s-ar putea să nu mai accepte acest tratament.
Boli si afectiuni curente:
Rasa Pomeranian este o rasă care prezintă destul de multe condiții de sănătate față de celelalte rase. Printre bolile care pot să apară la această rasă sunt și următoarele:
– displazia de șold şi displazia de umăr, apare cel mai des odată cu îmbătrânirea câinilor din această rasă. Cel mai bine este să aflați dacă părinții câinelui au suferit sau suferă de astfel de boală;
– atrofia retinală progresivă este o boală oculară care implică deteriorarea graduală a retinei. La începutul bolii, câinii își pierd vederea nocturnă, urmând ca pe măsură ce boala se agravează, să își piardă și vederea pe timpul zilei;
– dilatația/torsiunea gastrică sau ”sindromul de volvulus” se caracterizează prin acumularea rapidă de aer în stomac, malpoziționarea stomacului. Acest lucru înseamnă că stomacul se tot umflă și nu mai permite să circule mâncarea din el;
– hipotiroidismul apare atunci când corpul nu poate să își mențină nivelurile corecte de hormoni tiroidieni;
– cataracta apare de obicei la vârsta de 1 sau 2 ani, cunoscută și ca și cataractă juvenilă. De obicei nu duce la orbire, dar este indicat ca animalele care prezintă această afecțiune să nu li se permită să aibă urmași;
– displazia retinei este o degenerare a retinei, care înseamnă că celulele țesutului retinian nu s-au dezvoltat complet. La căței, retina va apărea sub formă de straturi de țesut cutat;
– epilepsia este o condiție neurologică care de cele mai multe ori este moștenită. Atunci când suferă de epilepsie, câinele poate să aibă atacuri care îi vor provoca diverse comportamente ciudate;
– cancer de piele (carcinom scuamos cu celule). Acest tip de cancer apare în special la câinii cu degetele de la picioare acoperite de blană neagră. Înlăturarea degetului afectat poate să îl salveze de la afecțiuni mult mai grave.