Greutate: Femela 2,5 – 3,3 kg, Mascul 3 – 3,5 kg
Caracteristicile Rasei Bichon Maltez
Nume: Malteză
Originea: Insula Maltei
Grupa: Câini mici de companie
Inaltime: Femela 20 – 24 cm, Mascul 22 – 26 cm
Speranta medie de viata: până la 12 – 15 ani
Culoare: alb.
Temperament: Nu este indicat să tratați această rasă ca și cum ar fi niște câini neputincioși, ci ar fi bine să le oferiți puțină independență. Dacă nu vă ocupați de ei atunci când sunt mici, vor dezvolta un comportament destul de dificil.
Dresaj: Odată ce Maltezii își dau seama că sunt puse la bătaie bunătăți, aceștia vor face aproape tot ceea ce îi cereți.
Caracteristici distinctive: Este un câine alert, plin de energie, cu un mers elegant, arătând aproape că plutește. Această impresie este dată de blana lui lungă care atinge pământul pe toată suprafața corpului, picioarele acestuia părând că nu se mișcă.
O istorie amănunțită a Bichonului Maltez
Micuța rasă Bichon Maltez este una dintre primele rase de câini mici, de companie, apărute în insula Maltei, în sudul coastei Italiei, cu mai mult de 3500 de ani BC. Unii crescători consideră că este posibil să fi apărut chiar mai devreme. Rămâne totuși cea mai veche rasă Europeană cunoscută până acum.
Guvernatorul Roman în Malta, Publius, în secolul I a avut un frumos Maltez pe nume Issa, făcută cunoscută îndeosebi prin intermediul faimosului poet Martial, care a spus despre ea: ”Issa este mult mai jucăușă decât sabia lui Catulla. Issa este mai pură decât un sărut de mătase. Issa este mai blândă decât o servitoare. Issa este mai prețioasă decât pietrele prețioase Indiene.” Speriat că va veni ziua în care Issa va pleca în câmpiile Elysee, Publius a cerut ca imaginea ei să fie portretizată, astfel că ea va deveni nemuritoare. Martial nu a fost singurul autor care a fost fascinat de către frumusețea, puritatea și inteligența acestei rase de câini, Maltezi.
Cel puțin începând cu perioada Grecilor antici, doamnele aristocrate au apreciat acești câini micuți, cărora le plăcea să fie îngrijiți, hrăniți cu delicatese și cărora le era permis să doarmă în paturile stăpânilor lor, precum și pe celelalte obiecte de mobilier. Pe lângă faptul că erau apreciați ca și animale de companie, câinii din rasa Malteză deveniseră o adevărată monedă de schimb încă din perioada BC (înainte de Hristos).
Grecii obișnuiau să construiască morminte pentru câinii lor Maltezi și să le onoreze viața prin amintirea lor. Au fost descoperite statui care reprezentau Maltezi din Egiptul Antic. Maltezul era un animal de companie apreciat de către Greci și Romani, devenind de asemenea un câine de ținut în brațe și pentru cei mai bogați și faimoși oameni din Marea Britanie. Regina Elisabeta I și Regina Maria a Scoției au avut fiecare câte un exemplar din aceste rase de dimensiuni mici, care în anul 1607 era descrisă ca fiind ”nu mai mare decât un dihor”.
În anul 1792, Maltezii erau în continuare descriși ca fiind de dimensiunea unei veverițe, fiind purtați de către doamne în mânecile hainelor. Erau considerați ca fiind bijuteriile femeilor. Până la jumătatea secolului XVII, insula Maltei a început să fie populată cu câinii săracilor ciobănești, ceea ce a făcut rasa Malteză să devină destul de rară.
În anul 1805, un cavaler din Malta spunea că existase în Malta o rasă de câini cu blana lungă și mătăsoasă, care erau la mare căutare de către Romani, dar care în ultimii ani a trebuit să trăiască în vremuri tulburi, ceea ce i-a pus în pericol existența. Dar rasa nu a dispărut în totalitate. Un portret care reprezenta un Maltez a fost făcut în anul 1833, acesta fiind găsit în Librăria Regală a Maltei.
Totuși, asemănarea cu rasa Pomeraniană a ridicat destul de multe semne de întrebare cu privire la câinii care erau reprezentați în statui sau în tablouri. Abia în jurul anilor 1850 s-a început un sistem de împerechere meticuloasă, odată cu o evidență strictă a acestei rase.
Rasa Malteză a început să crească în popularitate în secolele XIX și XX, ceea ce i-a atras un număr mare de admiratori care căutau o rasă de animale de companie și competitori puternici în concursurile de profil. Până la jumătatea sec XIX, rasa Malteză a devenit foarte populară în Marea Britanie, făcându-și apariția în ringul de concurs în anul 1859.
Primul Maltez care a fost prezentat în America a fost în anul 1877, acesta fiind denumit ”Câinele Leu Maltez”. În anul 1879, un Maltez colorat a fost prezentat ca și Terrier Skye Maltez.
AKC a acceptat primul Maltez în anul 1888, urmând apoi ca în anul 1906 să apară și Clubul Terrierilor Maltezi. Până în anul 1950, apăruseră două cluburi ale rasei Malteză, unul fiind Clubul Maltez American, iar celălalt fiind Clubul Iubitorilor de câini din America.
Discuțiile purtate în anul 1961 de către reprezentanții celor două cluburi a dus la fuziunea acestora și la apariția Asociației Malteze Americane, care a rămas de altfel clubul rasei până în ziua de astăzi.
Descriere fizică a rasei Maltez
Chiar dacă rasa Malteză este cunoscută pentru blana acestuia albă și lungă, pentru structura corpului și pentru expresia feței, nu trebuie să se piardă din vedere postura acestuia, care de altfel face parte din statutul acestei rase. Câinele din rasa Malteze este un câine de dimensiuni mici, cu un corp compact, pătrățos, acoperit peste tot de blana lui lungă, netedă și mătăsoasă.
Părul acestuia atârnă până aproape în pământ. Ochii mari și negri, nasul negru și buzele ușor lăsate îi oferă acestuia o expresiă blândă, dar totodată alertă. Urechile și le ține atârnând, la fel și coada.
Este un câine alert, plin de energie, cu un mers elegant, arătând aproape că plutește. Această impresie este dată de blana lui lungă care atinge pământul pe toată suprafața corpului, picioarele acestuia părând că nu se mișcă.
Personalitatea Bichonului Maltez
În conformitate cu standardul AKC, pentru mărimea lui, câinele din rasa Maltez este un câine neînfricat. Capacitatea de încredere și de răspuns afectiv este unul dintre cele mai atrăgătoare lucruri la această rasă.
Este unul dintre cei mai eleganți și manierați câini printre cei de dimensiuni mici, cu toate că este jucăuș, vivace și plin de energie. Încă din antichitate, câinele din rasa Malteză a fost un câine de companie. În timp ce alte rase de dimensiuni mici au apărut ca urmare a încrucișărilor repetate dintre rase de dimensiuni mari și cele de dimensiuni mici, Maltezii erau tot atât de mici în antichitate ca și astăzi.
Sunt câini mici, încăpățânați, cărora le place să se joace dur și care reușesc să țină piept câinilor de două ori mai mari. Este natural pentru un câine din rasa Maltez să fie dulce, jucăuș și înțelegător, dar trebuie să se țină cont de faptul că personalitatea lor depinde de modul în care aceștia sunt crescuți.
Nu este indicat să tratați această rasă ca și cum ar fi niște câini neputincioși, ci ar fi bine să le oferiți puțină independență. Dacă nu vă ocupați de ei atunci când sunt mici, vor dezvolta un comportament destul de dificil. Dar în schimb, dacă vă comportați cu el ca și cu o ființă independentă, și dacă stabiliți niște limite corecte, acest lucru poate să vă asigure un câine manierat și jucăuș.
Câinii din rasa Malteză nu au nevoie de multe exerciții pentru a fi ținuți fericiți și sănătoși, dar plimbările zilnice sunt obligatorii. Acestor mici animale de companie le place să alerge, motiv pentru care este indicat să îl lăsați să zburde liber prin curte sau în parc.
Mărimea lor îi face să fie câini de apartament excelenți, dar acest lucru nu trebuie să vă facă să ignorați plimbările zilnice menite să îi țină în formă și să ajute la prevenirea anxietății.
Anxietatea datorată de separare este o problemă comună rasei Malteză. Iubesc oamenii și urăsc să fie lăsați singuri perioade lungi de timp. Majoritatea Maltezilor nu își primesc doza necesară de energie, în special din cauză că stăpânii lor îi consideră rase de jucărie care nu au nevoie de plimbări.
Dresaj
Acești câini de dimensiuni mici vor face orice pentru niște bunătăți. Câinii din rasa Malteză sunt ușor de dresat, lucru diferit față de majoritatea celorlalte rase de câini de dimensiuni mici, dar în mare parte datorat capacității lor de a face pe plac. Unii dintre acești câini sunt destul de independenți, dar acest lucru poate să fie prevenit dacă îi mențineți interesul crescut și dacă nu îi permiteți să se plictisească în cadrul antrenamentelor.
Odată ce Maltezii își dau seama că sunt puse la bătaie bunătăți, aceștia vor face aproape tot ceea ce îi cereți. Rasele de dimensiuni mici nu ar trebui să fie tratate cu duritate. Acești câini au impresia că singura lor metodă de protecție este prin lătrat și mușcat ușor, motiv pentru care nu vor ezita să facă aceste lucruri.
Un tratament dur sau disciplina fizică poate să facă un Maltez să nu mai aibă încredere în oameni. Mulțumirea în cazul comportamentului corect și ignorarea celui greșit este cea mai bună abordare pe care puteți să o aveți atunci când dresați un Maltez. Dresajul pentru casă poate să fie un proces de durată. Este greu pentru dumneavoastră să vedeți unde au murdărit carpeta, sau să îl găsiți atunci când nu vrea să fie găsit.
Toaletaj
Periați-l cu blândețe în fiecare zi, chiar dacă are o tunsoare scurtă. Acest lucru permite menținerea lui curată și previne încâlcelile. Deși sunt extrem de frumoși, câinii din rasa Malteză pot deveni repede murdari, motiv pentru care vor avea nevoie de băi săptămânale. Dacă Maltezului i s-a încâlcit blana lungă, încercați să o descâlciți cu ajutorul degetelor, folosind un spray special sau un ulei pentru blană. După ce ați descâlcit cât s-a putut cu degetele, folosiți pieptănul pentru a-i despărți firele individual.
Nu uitați de asemenea de îngrijirea dentară. Cel mai bine este să îl spălați pe dinți cu periuța, cel puțin de câteva ori pe săptămână, pentru a-i îndepărta depunderile de piatră.
Unghiile trebuie de asemenea îngrijite cel puțin lunar dacă el nu și le pilește în mod natural în timpul plimbărilor. Trebuie să aveți grijă la tăiatul unghiilor pentru că acestea conțin vase de sânge, iar dacă se întâmplă să tăiați unghiile prea adânc, data următoare câinele s-ar putea să nu mai accepte acest tratament.
Boli si afecțiuni curente ale Maltezului
Rasa Malteză este o rasă care prezintă destul de multe probleme de sănătate față de celelalte rase. Printre bolile care pot să apară la această rasă sunt și următoarele:
- displazia de șold şi displazia de umăr, apare cel mai des odată cu îmbătrânirea câinilor din această rasă. Cel mai bine este să aflați dacă părinții câinelui au suferit sau suferă de astfel de boală;
- atrofia retinală progresivă este o boală oculară care implică deteriorarea graduală a retinei. La începutul bolii, câinii își pierd vederea nocturnă, urmând ca pe măsură ce boala se agravează, să își piardă și vederea pe timpul zilei;
- boala Von Willebrand înseamnă lipsa unei substanțe care ajută plachetele să formeze cheaguri, motiv pentru care câinii care au această boală sângerează excesiv atunci când se rănesc, oricât de mică ar fi rana;
- hipotiroidismul apare atunci când corpul nu poate să își mențină nivelurile corecte de hormoni tiroidieni;
- surzirea este o condiție moștenită de rasa Malteză. Totuși, aceștia pot fi testați încă de când sunt micuți. Câinii care prezintă această boală nu ar trebui să le fie permisă reproducerea pentru că o transmit;
- cataracta apare de obicei la vârsta de 1 sau 2 ani, cunoscută și ca și cataractă juvenilă. De obicei nu duce la orbire, dar este indicat ca animalele care prezintă această afecțiune să nu li se permită să aibă urmași;
- displazia retinei este o degenerare a retinei, care înseamnă că celulele țesutului retinian nu s-au dezvoltat complet. La căței, retina va apărea sub formă de straturi de țesut cutat;
- colapsul traheal este o afecțiune a traheei, care aduce cu ea o inconsistență a inelelor cartilaginoase care stau la baza formării tubului traheei, acestea aplatizându-se. Puteți să vă dați seama de această boală dacă observați o tuse excesivă sau senzații de sufocare la câinele dumneavoastră;
- strănutul invers este o afecțiune care poate apărea oricând la câinele dumneavoastră. În general apare atunci când mănâncă prea repede, când este foarte bucuros sau când este polen în aer. Sunetele pe care le face nu sunt cele mai plăcute și ceea ce puteți să faceți este să încercați să îl calmați.
- albinismul este o condiție genetică prin care câinele nu este doar alb, ci ar putea avea și piele și nas roz, iar ochii să îi fie albaștri sau foarte deschiși la culoare. Albinismul aduce sensibilitatea la soare, la diverse probleme de sănătate cum sunt cancerul și probleme ale ochilor.