Blândul Elefant Gigant – Jumbo

432

Povestea Elefantului Jumbo este una impresionantă, o poveste care a traversat întreaga lume, ajungând la urechile tuturor și în inimile fiecărui om sensibil și receptiv. Presărată cu durere și bucurii, viața Elefantului Gigant Jumbo este o adevărată aventură, o dovadă că animalele au un suflet mare și că au un rol important în viața noastră. Fără ele, am fi doar niște carcase goale, niște oameni pierduți, rămași undeva ancorați într-o viață searbădă, pustie.

Povestea lui Jumbo

article-2552606-1B14452D00000578-388_634x589Jumbo a fost capturat încă de când era tânăr, în anul 1861, în Sudan, colonie Franceză, la sud de Lacul Chad. A fost dus în Europa, unde și-a găsit locul într-o grădină zoologică numită Jardin des Plantes, din Paris. Aici a cunoscut-o pe Alice, o tânără femelă elefant. Patru ani mai târziu, în anul 1865, ambii elefanți s-au îmbolnăvit, iar îngrijitorii lor s-au dovedit a fi ineficienți în fața situației acestora. Acela a fost momentul în care viața lui Jumbo a cunoscut cea mai importantă turnură a sa. A fost chemat Matthew Scott, un cunoscut îngrijitor Britanic, pentru a-i examina. Acesta a concluzionat că ar fi mult mai bine pentru ambii elefanți să fie transportați în Grădinile Zoologice Londoneze, acolo unde ar fi putut să le ofere un tratament corect. Pentru a nu pierde elefanții, parizienii au acceptat, primind în schimbul lor un rinocer African.

A fost o mișcare înțeleaptă pentru elefanți, nu doar din punct de vedere a însănătoșirii lor, dar și în ceea ce privește viața lor în mijlocul parizienilor. S-a dovedit că în 1871, în timpul Războiului Franco-Prusian, multe dintre animalele exotice din Jardin des Plantes, inclusiv doi elefanți rămași acolo, Castor și Pollux, au fost mâncați de parizienii înfometați.

Atât Jumbo, cât și Alice și-au revenit excelent sub îngrijirea lui Matthew Scott, elefantul Jumbo devenind în scurt timp cea mai populară atracție a grădinii zoologice. Acesta se descurca de minune cu copiii, pe care îi ducea în spate sau le lua mâncarea din mână. Nicio vizită la grădina zoologică nu era completă dacă nu era vizitat și elefantul Jumbo. Giganticul elefant a devenit un adevărat simbol atât din punct de vedere științific, cât și politic, fiind o minune a naturii. Faima lui Jumbo a crescut și datorită articolelor din presă care s-au scris despre el. Pentru că aceste articole trebuiau să vândă ziarele, despre elefantul Jumbo s-a scris în diferite moduri. De multe ori a fost denumit ca fiind o ”brută” sau o ”bestie”, dar de cele mai multe ori era descris ca fiind aproape uman. Și despre Alice s-au scris multe, aceasta fiind considerată a fi ”mica sa soție”.

Schimbarea din viața elefantului Jumbo

Deși elefantul Jumbo era o celebritatea a vremii, în anul 1880, îngrijitorii săi, inclusiv Matthew Scott începuseră să devină Jumbo_poster_1îngrijorați pentru el. Chiar dacă era în continuare blând cu vizitatorii săi, Jumbo a început să prezinte semne de agitație și nervozitate. Într-o zi a dărâmat zidul care îl despărțea de restul grădinii zoologice, rupându-și și un colț în această cascadorie. Reprezentanții grădinii zoologice începuseră să devină îngrijorați cu privire la posibilitatea ca Jumbo să rănească pe cineva.

Apariția lui Phineas T Barnum, care s-a oferit să cumpere elefantul a părut a fi cea mai bună soluție în acel moment pentru reprezentanții Grădinii Zoologice Londoneze. În Martie 1882 au început să fie făcute aranjamentele pentru ca elefantul să fie transportat în Statele Unite ale Americii. Pentru Barnum, care a avut peste 20 de elefanți, acesta părea a fi doar un alt elefant pus la colecție. Dar pentru a-l muta pe Jumbo, Barnum l-a chemat pe William Newman, expertul său în elefanți. Acesta a dat dispoziții să fie realizat un container din lemn în afara zidurilor Grădinii, cu care să îl transporte pe Jumbo până la nava care avea să îi ducă în America.

Totuși, mutarea unui elefant înalt de trei metri și jumătate și cântărind 7 tone, nu a fost deloc un lucru simplu, chiar dacă era de față și Matthew Scott. Atunci când Newman și Scott au încercat să limiteze mișcările elefantului într-un spațiu restrâns prin legarea unor lanțuri de picioarele din față, Jumbo a devenit agitat și a încercat să rupă lanțurile. Dar cei doi nu s-au lăsat și au început să pună tot mai multe lanțuri, chiar și în jurul capului, pentru a-i îngrădi cât de mult mișcările. Când Jumbo a realizat cât este de limitat în mișcări, a devenit și mai agitat, încercând să se elibereze. În final, Jumbo a obosit din cauza luptei cu lanțurile. S-a calmat, iar Scott, care rămăsese alături de el tot timpul, a început să îl hrănească cu biscuiți. Apoi au încercat să îl ducă în containerul de lemn. Dar Jumbo a refuzat într-un mod decisiv de a intra în acea cutie. Scott și Newman s-au dat bătuți în fața încăpățânării elefantului și au renunțat să îl mai mute în acea zi.

https://www.youtube.com/watch?v=9Gwsy1zT6UE

A doua zi, îngrijitorii au încercat să îl convingă să se ducă până la docuri și să se urce în navă. Au reușit să îl ducă până la casa papagalului, când Jumbo s-a hotărât să testeze o cărare făcută pe pământ. Dar Jumbo era obișnuit să calce doar pe nisip, astfel că în momentul în care a ajuns pe acea cărare de pământ, a decis că nu era sigur să continue să mai facă vreun pas. A început să plângă, împingându-l pe Matthew Scott cu corpul său și îngenunchind în fața lui. Plânsetul lui a deranjat ceilalți elefanți. Când a auzit-o și pe Alice plângând, Jumbo a devenit aproape isteric, lăsându-se pe o parte pe pământ.

article-2552606-1B0DC54700000578-46_634x600Metodele folosite în acele vremuri dovedeau cât de puține lucruri se cunoșteau despre transportul Elefanților și despre animalele sălbatice în general. Oamenii nu știau cum să ducă animalele de la o grădină la alta, dar acest lucru trebuia să fie făcut în diverse scopuri (pentru îngrijiri sau pentru împerecheri). Dar pe atunci nu se știa că animalele erau supuse la o cantitate mare de stres atunci când erau mutate dintr-o locație în alta. În mod particular, elefanții sunt pasibili chiar și la moarte atunci când sunt transferați într-o nouă grădină zoologică, și nu din cauza situației fizice, ci din cauza stresului cauzat de mutarea sa dintr-un mediu social familiar.

Și Jumbo a experimentat un stres imens atunci când a fost luat din mijlocul familiei sale de elefanți. Totuși, indiferent dacă se cunoștea sau nu posibilitatea ca Jumbo să moară în timpul călătoriei, acest lucru nu putea să oprească mutarea sa în America. Matthew și Newman au reușit câteva zile mai târziu să îl urce pe acesta în container, pentru a începe călătoria înspre America. La bordul navei erau pregătite câteva tone de fân, trei saci de ovăz, biscuiți și un sac de ceapă (tratația specială a lui Jumbo). Alături de Matthew Scott și de Newman se afla și un membru al Societății de Prevenție a Cruzimii asupra Animalelor. Cei trei l-au însoțit pe Jumbo până în America. Pentru că experimenta senzația de rău de mare, Jumbo a primit ca și antidot whisky, ceea ce l-a ajutat să traverseze mai ușor călătoria.

Gigantul Elefant Jumbo în America

Mii de New Yorkeri l-au întâmpinat în data de 10 Aprilie 1882, însoțindu-l pe cel mai faimos animal din lume până la clădirea din Madison Square Garden. La scurt timp a fost introdus celorlalți elefanți din cadrul Circului Barnum și Bailey. Integrarea alături de ceilalți elefanți a fost mult mai ușoară odată ce Jumbo a întâlnit-o pe tânăra femelă Baby. ”Era un caz de dragoste la prima vedere” a scris un reporter de la ziarul Tribune.

În următorii ani, Jumbo a făcut mii de reprezentații în America și în Canada, reușind de fiecare dată să uimească audiența, să scoată de la aceștia ropote de aplauze. Cel mai mare show al circului a fost atunci când Barnum a făcut o paradă cu 30 de elefanți, conduși de Jumbo. În anul 1884, Barnum și-a dat seama că Jumbo avea anumite probleme de sănătate. Având în vedere că era un om de afaceri, și mai ales pentru că anunțase cu ceva vreme în urmă că elefantul ar putea să fie evaluat la 100.000 dolari, acesta a început să facă niște aranjamente în cazul în care Jumbo ar fi murit subit. A discutat cu Grădina Zoologică din Londra pentru a o achiziționa pe Alice, pe care să o folosească asemenea unei văduve care să se plimbe prin America alături de corpul împăiat al soțului ei. Totuși, între timp, Barnum începuse să plănuiască un tur al circului pe tărâm Englezesc, ceea ce l-ar duce înapoi pe Jumbo în țara în care și-a petrecut mare parte din viață. Dar până atunci, Barnum trebuia să ducă la capăt turneul din vara anului 1885.

 

Sfârșitul unei legende printre animale

Circul se afla în turneu în 1885, de-a lungul liniilor ferate din nordul Statelor Unite și sudul Canadei, călătorind noaptea, iar ziua oprindu-se prin orașele aflate în cale și oferind experiențe uimitoare cetățenilor.

În 15 Septembrie, Circul Barnum și Bailey se afla în St Thomas, în apropiere de Londra, Ontario. Două linii de caleBarnum-follow-1 ferată paralele se aflau în apropierea corturilor circului. Cuștile puteau să rămână pe șine. Deși o trecere la nivel al căii ferate se afla destul de aproape, circul a primit acordul autorităților de a dezafecta o parte din gardul care îi despărțea de calea ferată pentru a ajunge mai repede la locul show-ului. În acea zi, două show-uri erau programate, cel de-al doilea fiind seara. Pe la ora nouă, toți elefanții, cu excepția lui Jumbo și Tom Thumb, un mic ”elefant clown” fuseseră duși în cuștile lor. În jurul orei 9:30, Matthew Scott a escortat cele două animale înspre cuștile lor. Se aflau încă la distanță de cuști, când un tren de marfă neașteptat a apărut la est. Dându-și seama de pericol, Scott a încercat să mute elefanții de pe șine, în lateral, dar aceștia nu voiau asta. Văzând că acest demers nu funcționează, a încercat să îi facă să alerge pentru a ajunge mai repede în zona cuștilor. Jumbo era primul, urmat de Tom Thumb. Înaintaseră abia 27 de metri înainte ca Tom Thumb să fie acroșat de către locomotivă și aruncat în lateral, rupându-i acestuia piciorul. Câteva secunde mai târziu, locomotiva l-a lovit pe Jumbo în picioarele din spate, punându-l pe acesta în genunchi. Imensul animal plângea de durere când a fost aruncat în apropierea trenului circului. Martorii accidentului au spus că impactul a fost atât de puternic încât locomotiva și două vagoane au deraiat de pe șine.

ar-twoelephants-02Jumbo a fost rănit mortal. Cum stătea întins pe șine, imensul elefant și-a întins trompa și a pus-o în palma lui Matthew Scott. Omul care a fost alături de el timp de 14 ani a încercat să îl liniștească pe Jumbo, dar în cincisprezece minute, acesta a murit.

Știrea a făcut rapid înconjurul lumii, creând un adevărat doliu mondial.

Jumbo a fost unul dintre cele mai iubite, apreciate și frumoase animale din lume la acea vreme. Moartea lui a venit cumva neașteptat, întristându-i pe toți. Dar amintirea lui a rămas scrisă, înregistrată în numeroase articole și cel mai important, în inima oamenilor, a copiilor pe care i-a purtat în spate și cărora le-a adus zâmbetul pe buze.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Close
Blog by pentruanimale.ro
Close