| Informaţii generale:
Peștele din specia Alewife era cunoscut ca și o specie anadromă, care se reproducea în ape dulci, dar care se întorcea în ocean pentru a-și completa ciclul vieții. Se găseau în mod normal în Newfoundland și în Carolina, preferând adâncimi de aproximativ 50 – 120 m, în largul coastei. Deși motivele introducerii acestor pești rămân în continuare un subiect de discuție, peștii alewife par să fi ajuns în Great Lakes în timpul construirii canalului la finalul secolului XIX. Este posibil ca folosind Erie ca și mijloc de transport, raza de existență a acestor pești a crescut enorm pe măsură ce au intrat în Great Lakes, de unde au putut să se extindă în toate cele cinci lacuri. Temperaturile scăzute din timpul iernii au un efect devastator asupra acestor populații de pești, cu toate că în general, peștii din specia Alewife pot să reziste la temperaturi extrem de scăzute. Aceste populații de pești introduse în Great Lakes nu își mai petrec al doilea ciclu de viață în ocean, rămânând pentru întreaga lor viață în apele dulci ale râurilor și lacurilor. Peștii din specia Alewife au fost observați pentru prima dată în Lacul Ontario în anul 1873, în Erie în anul 1931, Huron în 1933, Michigan în 1949 și în Lake Superior în 1954. Există trei mari teorii de introducere a acestor pești Alewife. În primul rând, a fost observat în Lacul Ontario în anul 1873, ceea ce i-a făcut pe mulți să considere că aparține acestui lac, fiind nativ aici. De aici s-a împrăștiat și în celelalte zone ca urmare a |
Nume: Alewife
Originea: Newfoundland, Carolina, Great Lakes Tip: pești de dimensiuni mici Lungime: 20 – 30 cm Greutate: 200 – 800 g Speranta medie de viata: până la 13 ani Culoare: Alewife, are o culoare verde gri în partea superioară, negru pe spate și argintiu pe laterale și pe burtă. În mod normal există un punct negricios pe ambele părți, chiar în spatele branhiilor, iar partea superioară poate să conțină linii longitudinale. Comportament: De asemenea, se știe despre ei că în primii lor ani de viață tind să stea aproape de suprafață atunci când se află în ape sărate, precum și în ultimii ani de viață, când de asemenea stau mai mult la suprafață, dar de data aceasta în apele dulci. Caracteristici distinctive: Se distinge și prin poziția aripioarei sale dorsale al cărei punct de origine este mult mai apropiat de înceuputul capului decât este poziționată aripioara centrală de pe burtă. Mai mult, peștele Alewife este mult mai bine construit decât heringul. Ochii îi sunt mari și rotunzi, așezați destul de sus. |
micșorării numărului de pești Somon și Păstrăv, care erau principalele amenințări pentru Alewife. Alții au sugerat că acești pești au apărut atunci când lacul Ontario a fost populat cu scrumbie Americană în anii 1880. A treia teorie susține că Alewife a folosit noul construit canal Erie ca și mod de introducere, canal care conectează Atlanticul cu Great Lakes. Toate populațiile de pești Alewife din Great Lakes au fost introduse intenționat. Dacă peștele Alewife ar fi fost nativ lacului Ontario înainte de construirea canalului Erie, ar fi trebuit să călătorească în sus pe râul St Lawrence, cu mult înainte de observarea sa ca și specie. Analiza genetică a arătat totuși că populațiile de pești din Great Lake și cele din Atlantic sunt destul de similare, ceea ce permite susținerea ideii unei introduceri relativ recente. Acest lucru nu ar fi fost posbil dacă nu ar fi existat o suprapopulare cu somon în Atlantic și dacă acest pește Alewife nu ar fi avut o atât de puternică abilitate de a rezista în condițiile cele mai vitrege. Alewives au distrus ecosistemul din Great Lakes din momentul invaziei lor, ca urmare a consumului exagerat de mare de zooplancton. Acest ecosistem din Great Lakes se dezvoltă în jurul peștilor Alewives. Orice altă specie consumatoare de zooplancton a fost depășită de acest pește. Mai mult, o creștere a temperaturii apelor poate să ducă la o creștere a populației de Alewife, ceea ce nu poate să aibă decât un efect și mai devastator. Prezența masivă a alewife în această zonă arată modul în care afectează biodiversitatea, indiferent de scăderea anuală a populației de pești. În unele zone din Great Lakes, populațiile de pești sunt formate în proporție de 75% din Alewife. Weinstein și Logan arată foarte clar că o asemenea proporție afectează diversitatea locală a ecosistemului. Au existat și câteva sugestii cu privire la faptul că acest pește poartă virusul VEN (viral erythrocytic necrosis), care până acum nu a părut să reprezinte o amenințare. Speciile care se hrănesc cu aceșt pește nu par să aibă de suferit de pe urma virusului VEN. De asemenea, s-a arătat că acest pește poate să cauzeze atât sindromul mortalității rapide cât și sindromul Cayuga în populațiile de păstrăvi și somon. În final, exterminările masive periodice de populații Alewife pot să cauzeze atât probleme estetice cât și de igienă pentru persoanele care trăiesc în aceste zone. Acest lucru obligă și implică anumite resurse financiare pentru curățirea plajelor infestate cu peștii morți.
Descriere fizică:
Peștele din specia Alewife se distinge de la depărtare de hering prin adâncimea corpului său, care este de trei ori mai lung decât adânc (un pește Alewife de 25 cm are o adâncime de aproximativ 10 cm, în timp ce un hering la aceeași lungime are o adâncime de aproximativ 7 cm). De asemenea, se distinge și prin poziția aripioarei sale dorsale al cărei punct de origine este mult mai apropiat de înceuputul capului decât este poziționată aripioara centrală de pe burtă. Mai mult, peștele Alewife este mult mai bine construit decât heringul. Ochii îi sunt mari și rotunzi, așezați destul de sus. Linia cavității abdominale este un gri pal sau un alb rozaliu. Maxilarul inferior al acestor pești este mult mai protuberant, venind peste maxilarul superior atunci când au gura închisă. Alewife are o culoare verde gri în partea superioară, negru pe spate și argintiu pe laterale și pe burtă. În mod normal există un punct negricios pe ambele părți, chiar în spatele branhiilor, iar partea superioară poate să conțină linii longitudinale. Culorile se schimbă în anumită măsură, în general în funcție de culoare fundului apei în zona în care trăiesc. Peștele din specia Alewife crește la o lungime de aproximativ 35 cm, dar în mod normal, un pește adult atinge mărimea de 27 cm și o greutate de 200 – 250 grame.
Comportament:
Peștele din specia Alewife este un pește gregar, care trăiește în bancuri formate din mii de indivizi (a fost descoperit un banc enorm, de aproximativ 40.000 de pești în Portul Boston). Aparent, un astfel de banc rezistă împreună aproapte toată perioada în care aceștia stau în ape sărate. Uneori, în aceste bancuri intră și hering sau menhaden. Peștii din specia Alewife tinde totuși să rămână în apropierea apelor dulci. De asemenea, se știe despre ei că în primii lor ani de viață tind să stea aproape de suprafață atunci când se află în ape sărate, precum și în ultimii ani de viață, când de asemenea stau mai mult la suprafață, dar de data aceasta în apele dulci. Ceea ce nu se cunoaște este adâncimea la care acești pești obișnuiesc să trăiască. Acești pești vor crește în apele sărate ale mărilor, dar se vor muta în apele dulci pentru a-și depune icrele. Nu au anumite râuri în care se retrag, aceștia putând fi văzuți în râuri de dimensiuni mari, cum este Merrimac sau Potomac, dar și în pârâiașe de câțiva centimetri adâncime. În râurile mari, peștii Alewife pot să meargă mult în amonte sau pot să rămână în apropierea țărmurilor, aproape de locurile de deversare în mare. Femelele depozitează între 60.000 și 100.000 de ouă sau chiar mai multe, în conformitate cu mărimea lor. Depunerea durează doar câteva zile pentru fiecare grup de pești. De cele mai multe ori, grupurile care se întorc în apele sărate se intersectează cu următoarele grupuri care se duc pentru a-și depune icrele. Trecerea de la apă sărată la apă dulce este făcută în scurt timp, fără să afecteze corpul peștelui. Totuși, s-a arătat că nu rezistă la foarte multe schimbări de acest gen, peștii murind după câteva astfel de treceri. Reproducerea are loc la temperaturi de aproximativ 20 grade, iar incubația durează aproximativ 6 ziel. Tinerii alewives, care sunt de aproximativ 5 mm lungime când au ieșit din ou, cresc la aproximativ 15 mm în prima lună. Imediat vor începe să coboare înspre apele sărate, reușind să ajungă până la începutul toamnei la o lungime între 5 cm – 8 cm. Întoarcerea peștilor pentru reproducere se face în principal în același loc în care și părinții lor au fost, respectiv locul nașterii acestor pești.
Statut Specie:
Peștii Alewife au modificat fundamental ecosistemul Great Lakes. Din momentul apariției lor, toate nivelele trofice au fost afectate ca urmare a dispariției zooplanctonului. Drept urmare, în multe părți ale acestor ape, ecosistemul este construit în jurul acestor pești. Prezența abundentă a acestor pești într-o anumită zonă afectează în mod direct biodiversitatea acestei zone. În acest moment, Uniunea Mondială a Conservării Peștilor (IUCN) nu consideră specia de pești Alewife să fie vulnerabilă sau amenințată cu extincția.
Hrana:
Peștii Alewives sunt niște zooplanctivori importanți pentru ecosistemul din care fac parte. Se hrănesc în mare parte cu zooplancton, dar și cu insecte de dimensiuni mici sau cu larvele altor pești. Au trei metode diferite de hrană, respectiv înghițirea unor obiecte mari prin simpla deschidere a gurii, hrănirea prin înghițituri mici și filtrarea. Atunci când se hrănesc prin filtrare, peștii Alewives își țin gura deschisă și capturează zooplankton sau alte organisme de dimensiuni mici. Sunt niște competitori importanți pentru această nișă de hrănire. La rândul lor, peștii Alewife servesc ca și hrană unor organisme mult mai mari, cum ar fi somonul. Păsările peștivore, precum și alte mamifere acvatice se hrănesc cu alewife. Există și un anumit număr de paraziți indentificați în acest pește, printre care Acanthocephala cestodes, termatodes și copepods.
