Informații Generale:
Nimeni nu poate să spună cu precizie de unde provine pisica din rasa Turkish Angora. Există o teorie vehiculată, care spune că această pisică a reușit să se dezvolte din pisica cu păr lung Pallas (Felis Manul), o pisică asiatică de mărimea celei domestice. Totuși, multă lume nu crede în această teorie. Pisica din rasa Pallas prezintă diferențe fundamentale față de pisica domestică și spre deosebire de pisicile Angora atât de afectuoase de astăzi, pisica Pallas este aproape imposibil de îmblânzit. Se consideră totuși că pisica Turkish Angora s-a dezvoltat din pisica sălbatică Africană, la fel ca toate celelalte pisici domestice. Mutația recesivă pentru părul lung la feline a apărut cel mai probabil spontan, cu secole în urmă, fiind perpetuată prin încrucișările din interiorul rasei în zonele retrase, muntoase, acolo unde riscul de a se împerechea cu alte rase era foarte mic. O astfel de zonă este regiunea Lacului Van din Turcia (naturalistul francez De Buffon a scris într-o scrisoare din anii 1700 că pisicile cu blană lungă au venit din Asia Minor). Indiferent de modul în care aceste pisici s-au dezvoltat, pisicile cu părul lung au fost observate în Turcia și în regiunile învecinate cu secole în urmă. Conform legendei, profetul Mohammed, fondatorul credinței islamice, era atât de atașat de pisici încât o dată și-a tăiat mânecile de la haină pentru a nu-și deranja pisica din rasa Angora Muezza, care dormea pe ele.
Înainte erau denumite ”Pisici de Ankara” (numele capitalei Turcești s-a modificat în anul 1930 din Angora în Ankara). Se cunoaște faptul că Ankara este de asemenea locul de unde provine și rasa de iepuri Angora (despre care puteți să găsiți mai multe informații aici), dar și cea de capre, rase care erau foarte apreciate de poporul Turc pentru părul lor lung și fin.
| Nume | Turkish Angora |
| Origine | Turcia |
| Grupă | Pisici de mărime medie |
| Înălțime | înălțime medie |
| Greutate | Femela 2 – 3,5 kg, Mascul 2,2 – 4 kg |
| Speranță medie de viață | până la 12 – 18 ani |
| Culoare | albă, neagră, albastră, crem, roșie, tiparul tabby clasic și tiparul tabby mackere, tabby pătat, tabby patched, tabby argintiu, tabby roșu, tabby maro, tabby albastru, tabby crem, tabby și alb etc. |
| Temperament | Se spune că dacă ignori o pisică din rasa Turkish Angora, poți să te aștepți de la ea să înceapă să facă anumite activități menite să îți câștige atenția, cum ar fi să bată cu lăbuța în masă până când te oprești din ceea ce faci și îi acorzi atenția de care are nevoie. |
| Caracteristici Distinctive | Pisicile cu ochii diferiți la culoare sunt în general surde de o singură ureche, respectiv urechea de pe partea cu ochiul albastru. |
Pisicile cu părul lung au fost importate în Anglia și Franța atât din Turcia, cât și din Persia, Rusia sau Afghanistan încă din anii 1500. Angora ajunsese în Europa undeva în perioada anilor 1600, urmând ca un secol mai târziu, rasa Angora să fie importată și în America. În zilele de început ale iubitorilor de pisici, rasa Turkish Angora era una foarte apreciată. Se spune că un deținător al unei pisici Angora a refuzat să primească $5.000 pentru pisica sa. Acest lucru se întâmpla în anul 1890 la un show din Londra. În timp, rasa Persană devenise rasa de pisici preferată în sânul Europenilor. Pisica Angora era folosită în programele de încrucișare a Persanelor, pentru a le adăuga acestora mărimea și finețea blănii. Mai târziu s-a decis de către Consiliului Iubitorilor de Pisici ca denumirea raselor cu păr lung să fie simplificată în ”pisici cu părul lung”. Se provocase o ușoară confuzie, crescătorii având tendințea de a denumi orice pisică ce avea părul lung fie Persană, fie Angora, neținând cont de rasa reală. În urma încrucișărilor între Persană, Angora și Rusească, cu excepția zonei lor natale, pisica Angora nu mai exista ca și rasă pură. Aparițiile lor în show-urile de profil deveniseră tot mai rare, iar în anii 1900 acesta practic dispăruseră. Abia apoi Guvernul Turc, împreună cu Grădina Zoologică din Ankara începuseră un program de reproducere pentru a prezerva și pentru a proteja pisicile Angora albe și cu ochii albaștri sau chihlimbar. Acest program continuă chiar și în zilele noastre. Grădina Zoologică aprecia chiar și pisicile cu ochii de culoare diferită (fiecare ochi avea altă aculoare), despre care se credea că erau atinse de Allah. Chiar și pisica lui Mohammed, Muezza, era o pisică cu ochii de culori diferite. Datorită aprecierii imense pe care poporul turc o avea pentru această rasă, obținerea unor exemplare se dovedea a fi o misiune aproape imposibilă. Totuși, în anul 1962, Lisa F Grant, soția colonelului de armată Walter Grant, care era staționat în Turcia, a reușit să importe în America o pereche de pisici din rasa Turkish Angora. Acestea aveau și actele care să le dovedească proveniența și pedigree-ul. Pisicile au reușit să își crească repede notorietatea, iar soții Grant s-au implicat în obținerea recunoașterii rasei de către CFA. În anul 1978, CFA a autorizat ca rasa Angora să participe în Campionat.
Descriere Fizică
Chiar dacă pisicile din rasa Turkish Angora de culoare albă au reprezentat standardul rasei, ulterior și alte culori au început să devină populare și apreciate. O problemă care poate să fie întâmpinată la toate rasele de pisici albe, inclusiv la Turkish Angora este că au o predispoziție pentru a se naște parțial sau total surde. Acesta nu trebuie să fie considerat un defect al rasei Turkish Angora, ci un defect al genei dominante W care produce culoarea albă a blănii și ochii albaștri. Această genă i-a fost atribuită surzirea degenerativă, ereditară. Pisicile cu ochii diferiți la culoare sunt în general surde de o singură ureche, respectiv urechea de pe partea cu ochiul albastru. Chiar dacă pisicile cu Turkish Angora care suferă de surzire trebuie să primească o atenție specială, acestea reușesc să se adapteze foarte bine și foarte repede, ceea ce le permite să ducă o viață destul de normală.
| Caracteristici generale | Pisica ideală din rasa Turkish Angora este o pisică bine echilibrată, grațioasă, cu o blană fină și mătăsoasă, care freamătă la fiecare mișcare, intrând în contrast cu corpul ferm, lung și musculos pe care îl acoperă. |
| Corp | Este de mărime medie, dar echilibrat, grațios. Finețea oaselor este mult mai importantă decât mărimea lor. Femelele sunt în general mai mici decât masculii. Corpul le este lung și subțire, prezentând o adâncime mare, și nu neaparat lățime. Este de asemenea mai degrabă oval decât rotund (tubular). Umerii sunt la aceeași lățime ca și șoldurile. Partea din spate îi este ușor mai ridicată decât nivelul umerilor. Picioarele îi sunt lungi, iar cele din spate îi sunt mai lungi decât cele din față. Labele îi sunt mici și rotunde. Este de preferat să aibă smocuri de blană între degetele de la picioare. |
| Cap | Mărimea este mică înspre medie, în perfect echilibru cu lungimea corpului și cu extremitățile. Ca și formă, capul prezintă o lungime medie, cu curbe ușoare. Văzută din profil, se poate observa două planuri formate de vârful capului care este neted și linia nasului, aceste planuri întâlnindu-se puțin deasupra ochilor. Nasul este de lungime medie. Bărbia este fermă și ușor rotunjită. Văzută din profil trebuie să formeze o linie perpendiculară cu nasul. |
| Urechi | Sunt mari, late la bază, ascuțite și acoperite de smocuri de blană. Sunt așezate apropiat una de cealaltă, destul de sus pe cap, fiind ținute mereu ridicate. |
| Ochi | Sunt mari, migdalați, cu o ușoară curbură înspre în sus, și cu o expresie mereu curioasă. Nu există nicio legătură între culoarea ochilor și culoarea blănii, iar culoarea fiecărui ochi poate să includă variații largi în spectrul său, cu precădere în cazul pisicilor mature. Culorile acceptate ale ochilor sunt albastru, verde-auriu, chihlimbar (poate să varieze de la auriu până la arămiu, dar fără să includă verde). De asemenea, pisicile Turkish Angora pot să aibă un ochi de culoare albastră și celălalt de culoare verde, verde auriu sau chihlimbar. |
| Coadă | Este lungă și ascuțită, începând cu o bază largă, până la un vârf îngust. |
| Blană | Această pisică are o singură blană, cea exterioară. Lungimea blănii variază, dar zona cozii și a părții de sus ar trebuie să aibă o blană lungă, plină, cu o textură fină și să fie mătăsoasă la atingere. Toate culorile ar trebui să fie acceptate, dar nu ar trebui să prezinte pete sau linii de altă culoare. Pisicile care au blana albă trebuie prezinte alte culori. Alte culori acceptate sunt neagră, albastră, crem, roșie, tiparul tabby clasic și tiparul tabby mackere, tabby pătat, tabby patched, tabby argintiu, tabby roșu, tabby maro, tabby albastru, tabby crem, tabby și alb etc. |
Personalitate
Pisica din rasa Turkish Angora este una afectuoasă, curioasă și un companion inteligent. Sunt ușor de gestionat, cu toate că sunt pisici cu o voință proprie puternică, dar care doresc să reprezinte centrul universului stăpânilor săi. De fapt, așteaptă de la stăpânii lor să fie interesați în fiecare moment de ceea ce această pisică face. Se spune că dacă ignori o pisică din rasa Turkish Angora, poți să te aștepți de la ea să înceapă să facă anumite activități menite să îți câștige atenția, cum ar fi să bată cu lăbuța în masă până când te oprești din ceea ce faci și îi acorzi atenția de care are nevoie. Deși este o pisică plină de energie, jucăușă și prietenoasă, îi place și să se relaxeze și să se odihnească. Uneori, pisica poate să fie retrasă, mai ales față de străini, dar alteori ea este nerăbdătoare să îi întâmpine.
Legătura care se formează între pisică și stăpânii săi este una puternică. În general această pisică din rasa Turkish Angora se descurcă bine cu alte animale de companie, atâta timp cât acele animale o recunosc pe ea ca fiind stâpâna. Una dintre cele mai interesante descrieri ale acestei pisici o arată ca și o adevărată piatră prețioasă din lumea pisicilor. Din punct de vedere al nivelului de activitate, aceste pisici sunt pline de viață, energice și atletice, rămânând active pe întreaga durată a vieții. Această rasă pare a fi delicată, dar în această situație aparențele sunt înșelătoare. Este o pisică solidă, musculoasă, cu un instinct de vânătoare foarte bun, care adeseori se angajează în urmărirea jucăriilor sau a altor obiecte din casă. Este una dintre rasele de pisici domestice care caută să ajungă în cele mai înalte locuri. Poate să fie găsită chiar și pe ușă, pe frigider sau pe raftul de cărți. De acolo va putea să urmărească și să supervizeze toate activitățile casei.
Toaletaj
Pisica din rasa Turkish Angora are o singură blană cu o textură mătăsoasă. Pentru că nu are blană interioară care să îi cauzeze încâlceli, această pisică își pierde blana foarte puțin, ceea ce înseamnă că are nevoie de puțină îngrijire. Blana pisicii nu ajunge la lungimea maximă decât atunci când pisica se apropie de vârsta de doi ani. Nu uita nici de îngrijirea dentară. Cel mai bine este să încerci să o înveți cu periajul dinților încă de când este mică, pentru a evita problemele ulterioare. Tăie unghiile cam la două săptămâni. Cu o batistă curată și umedă șterge-i colțul ochilor, folosind câte o parte diferită din acea batistă pentru fiecare ochi. Evită în acest mod transmiterea infecțiilor. Urechile trebuie curățate săptămânal. Curățarea urechilor înseamnă înmuierea unei batiste într-un lichid care conține oțet și apă caldă. Acordă atenție și litierei în care își face nevoile, care trebuie să fie tot timpul curată. Pisicile sunt foarte sensibile când vine vorba de igiena intimă, motiv pentru care o litieră murdară le va face să își caute alte locuri în casă pentru a-și face nevoile.
Boli și afecțiuni curente
Pisica din rasa Turkish Angora este în general o pisică foarte sănătoasă, putând totuși să prezinte câteva probleme, unele dintre ele fiind de natură genetică. Printre bolile cele mai des întâlnite la această rasă sunt următoarele:
– cardiomiopatia constă într-o dereglare a sistemului electric al inimii, ducând astfel la aritmii. Atunci când bătăile neregulate ale inimii sunt succesive, acest lucru poate să ducă chiar la deces;
– insuficienţa renală cronică este o tulburare în care rinichii îşi pierd încet capacitatea de concentra urina şi de a elimina deşeurile. Prin această boală structura rinichilor se schimbă, pierzându-se nefronii, unităţile funcţionale ale rinichilor;
– ataxia este o problemă neuromusculară fatală, care afectează pisicuțele tinere cu vârste cuprinse între 2 și 4 săptămâni. Se pot face raze pentru a se descoperi această problemă;
– urolitiaza este o boală întâlnită destul de frecvent, în urma căreia la nivelul aparatului urinar se formează unele concrețiuni minerale care sunt eliminate prin urină. Acestea port să producă leziuni la nivelul căilor urinare, ceea ce duce la dureri puternice în timpul urinării;
– displazia de șold şi displazia de umăr, apare cel mai des odată cu îmbătrânirea pisicilor din această rasă. Cel mai bine este să afli dacă părinții pisicii au suferit sau suferă de astfel de boală.
