Informaţii generale:
Rasa de iepuri New Zealand provine dintr-un complicat sistem de încrucişări care au fost realizate pe teritoriul Statelor Unite. Rasa New Zealand Roşie a fost primul tip de iepuri creat, urmând ca apoi celelalte varietăţi să apară din ei. Există totuşi mai multe povestiri cu privire la modul în care rasa de iepuri New Zealand a apărut. Una este cea în care se consideră că au apărut chiar din New Zealand. Această variantă este susţinută în cartea „The New Zealand Red Rabbit”, scrisă în 1918 de către C.P. Gilmore. Aici se scrie că unii iepuri din rasa New Zealand au fost importaţi din New Zealand în San Francisco şi Los Angeles. Majoritatea oamenilor cred, chiar dacă nu există niciun document care să susţină acest crez, că Iepurele New Zealand Roşu este o apariţie în urma unei încrucişări între iepurii Americani şi iepurii New Zealand care au fost importaţi din New Zealand. Se ia în considerare de asemenea şi apartenenţa la iepurele Belgian. Culoarea roşie se crede că este un rezultat a unei încrucişări dintre un Iepure Belgian şi un Iepure Alb. Iepurii Belgieni au fost dezvoltaţi înainte ca programul de încrucişare a iepurilor New Zealand Roşu să fie început. Crescătorii au luat iepuri Belgieni şi i-au încrucişat cu Giganţii Flamanzi. |
Nume: New Zealand
Originea: America Grupa: Iepuri de dimensiuni mari / semi-arcuiți Greutate: Între 2 – 6 kg Speranta medie de viata: până la 5 – 8 ani Culoare: albastru, negru, alb, roşu şi broken. Temperament: Iepurele din rasa New Zealand este unul dintre cele mai calme creaturi care există, ceea ce îl transformă în mod automat într-un animal de companie perfect. Status rasă: Această rasă de iepuri este cea mai apreciată rasă de iepuri de carne din America. Pe lângă scopurile sale comerciale, rasa New Zealand sunt folosiţi şi pentru scopuri medicale. Caracteristici distinctive: Văzut dintr-o parte, linia spatelui trebuie să înceapă imediat de la baza urechilor şi să crească într-o curbă continuă până într-un punct de maxim situat deasupra şoldurilor, după care să cadă într-o curbă uşoară până la baza cozii. |
După câţiva ani, puii acestor încrucişări au fost denumiţi Golden Fawns, care din păcate acum nu mai există. Aceştia şi-au împrumutat genele în încrucişările cu Iepurii de câmp Belgieni pentru a aduce îmbunătăţiri la culoarea roşie. Aparent, conform cărţii lui Bob Whitman, „Iepurii Domestici şi Istoria lor, Rasele Lumii”, încrucişarea unor Golden Fawns, Iepuri de Câmp Belgieni şi Giganţi Flamanzi a fost pasul logic în mintea mai multor crescători de iepuri din America. Până în 1913, crescătorii din Indiana şi California au scos la iveală câteva culori roşiatice, iepuri de carne, care în continuare aveau trăsături ale Iepurilor Belgieni. În ciuda originilor lor, toţi iepurii erau foarte asemănători ca şi aspect, chiar dacă iepurii din California erau mult mai apreciaţi din punct de vedere al cărnii. Ambele linii a acestor noi iepuri au reprezentat primii iepuri New Zealand Roşu creat în America. Aceşti iepuri au fost încrucişaţi cu succes în California şi Indiana în perioada anilor 1906 – 1925. Documentele şi înregistrările arată că în timp ce majoritatea crescătorilor numeau această rasă „New Zealands”, unii crescători au apreciat numele de „California Roşu” sau „American Reds”, folosindu-le în concursurile de profil. Pentru că tot mai mulţi iepuri New Zealand erau văzuţi în concursuri, au început să apară cluburi locale şi naţionale. În 1916 s-a votat numele final al rasei. Finaliştii au fost „New Zealand and American Red”. Numele de New Zealand a câştigat (cu 10 voturi la 1), devenind numele oficial.
Varietatea New Zealand Alb a apărut ca urmare a încrucişărilor a numeroase rase, pentru a obţine caracteristicile dorite. Aceste rase includ Gigantul Flamand, American Alb, Angora şi poate chiar şi o rasă de iepuri Roşii. Varietatea New Zealand Alb a fost acceptată de către Asociaţia Americană a Crescătorilor de Iepuri, în jurul anilor 1925.
Varietatea New Zealand Negru a fost dezvoltată mult mai târziu, ca urmare a eforturilor a crescătorilor Californieni şi a Dr De Castro din Est, folosind multe încrucişări, inclusiv cu Chincilla Gigant.
Varietatea New Zealand Broken este o apariţie recentă în cadrul rasei New Zealand, fiind acceptată de către ARBA în februarie 2010. David Mangione este persoana care a iniţiat această varietate. Momentan, se lucrează la o varietate de iepure Albastru în US. Rasa New Zealand a fost transformată pe perioada unui secol, fiind în continuare dezvoltată şi astăzi.
Descriere fizică:
Rasa de iepuri New Zealand este formată din specimene puternice, cărnoase şi cu o mărime medie înspre mare. Pentru a fi un animal de carne, acest iepure trebuie să prezinte nişte şolduri bine rotunjite, şale pline şi o cutie toracică care să fie bine proporţionată cu restul corpului. Corpul acestor iepuri sunt de lungime medie, cu o adâncime bună şi cu umerii încadrându-se perfect în secţiunea de mijloc. Văzut dintr-o parte, linia spatelui trebuie să înceapă imediat de la baza urechilor şi să crească într-o curbă continuă până într-un punct de maxim situat deasupra şoldurilor, după care să cadă într-o curbă uşoară până la baza cozii. Văzut de deasupra, corpul ar trebui să crească în lăţime din zona umerilor până în zona şoldurilor. Urechile îi sunt lungi şi perforate, şi stau tot timpul ridicate. Spre deosebire de blana de pe corp, cea de pe urechi este mai scurtă, permiţând pielii să iasă la iveală. Aceşti iepuri vin în patru varietăţi de culori recunoscute: Roşu, Negru, Broken, Alb. Varietatea Roşie merge destul de mult înspre mahon. Singurele zone acoperite de alb sunt cele de sub coadă şi de pe partea din faţă a lăbuţelor. Ochii iepurilor din această varietate sunt maro.
Varietatea de iepuri neagră prezintă o caracteristică specială, şi anume culoarea de la baza firului de păr, care este un albastru închis la culoare. Ochii îi sunt maro închis.
Varietatea broken este cea mai nouă şi mai complexă varietate de New Zealand. Tiparul Broken este format din orice culoare recunoscută a rasei, combinată cu alb. Tiparul marcajelor trebuie să conţină ambele urechi colorate, culoare în jurul ochilor şi pe nas, iar corpul poate să fie pătat. Unghiile acestui animale pot să fie albe, colorate, sau o combinaţie a acestor două, iar culoarea ochilor corespunde cu culoarea ochilor varietăţii de care aparţine culoarea blănii.
Varietatea alb este un iepure cu o blană de o culoare albă pură, cu ochii roz, iar în cadrul concursurilor se vor depuncta orice urmă de altă culoare. Iepurele New Zealand alb are o deviaţie genetică, cunoscută ca şi albinism. Această condiţie este cauzată de lipsa melaninei, care este un pigment vital care influenţează culoarea pielii, a părului şi a ochilor.
Personalitate:
Iepurele din rasa New Zealand este unul dintre cele mai calme creaturi care există, ceea ce îl transformă în mod automat într-un animal de companie perfect. În ciuda mărimii lor, sunt nişte iepuri extrem de docili şi cu care se poate lucra foarte uşor. Sunt de asemenea şi destul de deştepţi şi pot să fie dresaţi pentru a realiza anumite sarcini sau comenzi simple, cum ar fi chematul şi să îşi facă treburile într-un loc anume. Chiar dacă sunt foarte uşor de lucrat cu ei, este foarte important ca oricine ar dori să ridice iepurele de la pământ, să fie familiarizat cu modul în care se procedează. Mărimea iepurelui şi greutatea acestuia va face ridicatul de la pământ mai dificil, iar dacă este ridicat greşit, iepurele nu se va simţi nici confortabil şi nici în siguranţă. Mărimea acestuia poate să îi cauzeze şi răni. Din cauză că iepurii sunt în general animale care se stresează foarte repede și care au un psihic fragil, nu sunt recomandați ca și animale de companie pentru copiii care nu au ajuns la capacitatea de a înțelege acest lucru.
Hrana și cușca
Principalul ingredient al dietei lor este fânul, de preferat fânul mai gras, mai bogat în fibre. Un astfel de fân va preveni diareea și obezitatea iepurelui. Alte frunze de verdețuri, în special legume, sunt esențiale pentru sănătatea iepurelui, fiind necesare ocazional pentru a preveni eventuale derapaje digestive. De dragul varietății puteți să îi oferiți și bunătăți cum sunt morcovi, piersici, pere, mere, prune, căpșuni sau alte fructe. Trebuie totuși să fiți atenți când îl hrăniți cu fructe pentru că acestea pot să fie bogate în zaharuri. Crescătorii de iepuri în scopuri comerciale mai adaugă și alte elemente nutritive dietei zilnice. Mai trebuie să aibă tot timpul apă proaspătă într-un bol. Majoritatea crescătorilor de iepuri din rasa New Zealand aleg să ţină acest iepure în casă, în mare parte datorită faptului că mărimea acestuia necesită o cuşcă de dimensiuni mari şi mai ales pentru că are o personalitate atât de calmă. Este indicat să îi lăsați să se plimbe și să facă exerciții, de preferat în locuri în care se pot bucura de aer curat și de razele soarelui. Atunci când sunt afară, sunt recomandate cuștile extensibile, zonele îngrădite, tocmai pentru a-i oferi o mai mare protecție. Dacă este ținut în cușcă, aceasta ar trebui să fie de cel puțin cinci ori mărimea corpului iepurelui și să îi permită să stea relaxat în picioare. Nu este indicat ca podeaua cuștii să fie realizată din sârmă pentru că iepurele ar putea să își prindă picioarele în ochiurile de sârmă. Iepurele ar trebui să mai aibă un loc doar al lui unde să se ascundă atunci când vrea să doarmă liniștit. Este bine să îi luați jucării cu care să își ocupe timpul și să se distreze. Iepurii pot fi învățați să își facă treburile într-un loc special amenajat.
Toaletaj:
Iepurii din rasa New Zealand necesită o simplă periere săptămânală pentru a înlătura blana în exces și pentru a preveni încâlceala firelor de păr. Iepurii obișnuiesc să se îngrijească reciproc, motiv pentru care este indicat să aveți cel puțin două exemplare. Când au grijă unul de celălalt, iepurii își ling urechile, nasul, vârful capului și în jurul ochilor.
Scopul și statusul rasei:
La începuturile acestei rase, iepurii nu erau crescuţi pentru a fi animale de companie, ci pentru blana şi pentru carnea acestora. În general erau tăiaţi la două luni, iar cei mai în vârstă erau vânduţi pentru blană. Iepurii cu blana de calitate foarte bună erau folosiţi pentru a face haine de blană. Cei cu blană de calitate inferioară erau folosiţi pentru a crea căciuli şi mănuşi. Această rasă de iepuri este cea mai apreciată rasă de iepuri de carne din America. Pe lângă scopurile sale comerciale, rasa New Zealand sunt folosiţi şi pentru scopuri medicale. Iepurii reacţionează similar cu oamenii la boli şi medicamente. Această reacţie îi face perfecţi în laboratoarele farmaceutice, în centrele de cercetare şi în Spitalele Universitare. Iepurii din varietatea New Zealand albă au fost folosiţi pentru a dezvolta medicamente pentru boli ca şi diabetul, difteria, tuberculoza, cancerul şi boli ale inimii. Au mai fost testate pe aceşti iepuri şi efectele pe care le au cremele de piele, cosmeticele, dietele speciale şi aditivii pentru mâncare.
Probleme de sănătate:
După cum prezentam mai sus, acest iepure poate să fie predispus la răceli și la infecții virale. Expunerea la praf, la schimbările bruște de temperatură, precum și capacitatea scăzută de rezistență la stres îl poate predispune la diverse boli. Printre acestea enumerăm și:
– conjunctivita este o infecție bacteriană a pleoapelor cauzată de către fum și praf;
– probleme ale urechilor;
– coccidiosis este o problemă intestinală, un parazit apărut din cauza condițiilor igienice precare;
– balonarea și obstrucționarea canalelor respiratorii din cauza bilelor de păr.