| Informaţii generale:
Cu toate că este o rasă veche, trecutul rasei Terrier Scoțian este oarecum obscur și prea puțin documentat. Originile rasei Scoțiene s-ar putea să dateze până în anul 55 BC, când Pliny cel Bătrân a descris un câine asemănător. Când Romanii au invadat Britania, acesta a scris ”Aceștia au descoperit spre surpriza lor, câini de dimensiuni mici care își urmăreau prada până în pământ”. Romanii au fost cei care au denumit acești câini ”terrarii”, ceea ce înseamnă ”muncitori ai pământului”, fiind derivat de la Terra, cuvântul latin pentru pământ. Câinele din rasa Terrier Scoțian a fost un câine de vânătoare, iar astăzi vânează din instinct. Bătrâna rasă Terrier Scotch este probabil cea mai veche rasă din Scoția și totodată fundația tuturor raselor de terrieri de astăzi. Rasa este dispărută astăzi, dar a fost descrisă ca fiind compusă din câini muncitori, cu multă putere, curaj și rezistență, care puteau să pătrundă în măruntaiele pământului. Rasa era una de culoare neagră sau de culoarea nisipului, de statură mică, puternică, cu păr lung și cu urechi mici și erecte. Dacă depășim acest moment și ne transpunem în anul 1436, aici vom găsi o descriere în cartea lui Don Leslie, „O istorie a Scoției”, a unui câine similar ca și formă cu rasa Terrier Scoțian. La începutul anilor 1800, mulți scriitori scriseseră deja |
Nume: Terrier Scoțian
Originea: Scoția Grupa: Terrier Inaltime: Femela 20 – 25 cm, Mascul 23 – 27 cm Greutate: Femela 8 – 9 kg, Mascul 8 – 10 kg Speranta medie de viata: până la 11 – 13 ani Culoare: negru, maro Temperament: Acești câini nu sunt chiar pentru oricine, în mare parte din cauză că discriminarea pe care o expun va duce la alegerea unor anumite persoane alături de care să se simtă comfortabil. Dresaj: Disciplina și duritatea îl vor face pe acest câine să vă ignore complet și să nu mai respecte nicio regulă. Constanța este obligatorie dacă vreți să aveți un câine Terrier Scoțian bine crescut. Caracteristici distinctive: Din profil, craniul îi este plan. Între craniu și bot trebuie să existe un stop, undeva la nivelul ochilor, permițând ochilor să fie așezați mult sub sprânceană, ceea ce de altfel asigură expresia caracteristică Terrierilor Scoțieni. |
despre două rase de terrier distincte existente în Britania. Aceste rase erau Terrier Scoțian (identificată ca urmare a blănii sale aspre) și Terrier Englezesc (care avea un păr moale). Undeva în secolul XVII, James I al Angliei a trimis câțiva câini în Franța pentru a-i fi prezentați monarhului Francez. Acești câini se pare că au reprezentat fundația pentru rasa modernă de Terrier Scoțian. Iubirea regelui față de această rasă a ajutat enorm la creșterea în popularitate, care a înflorit în următoarele trei secole. În anii 1800, Scoția avea mulți câini Terrieri. Până la finalul secolului, câinii au fost separați în două grupe diferite, respectiv Terrieri Dandie Dinmont și Terrieri Skye (această din urmă categorie primiseră un nume generic pentru că îl purtau toți terrierii care proveneau din Insula Skye). Rasa Terrier Scoțian a fost grupată sub Terrieri Skye și prezentată în concursuri sub această clasă până în anii 1870. La acea vreme, standardul rasei era deja scris, iar până la finalul secolului Terrierii Skye au fost diviziați în patru categorii diferite, pe care le cunoaștem și astăzi: Terrier Scoțian, Terrier Skye, Terrier West Highland White, Terrier Cairn.
Descriere fizică:
Câinele Terrier Scoțian este un câine de dimensiuni mici, compact, cu picioare scurte, cu o constituție aspră, cu o osatură excelentă și plină de substanță. Capul îi este lung față de restul corpului. Are o blană tare, sârmoasă și rezistentă la intemperii. Aceste caracteristici, împreună cu expresia sa foarte specială, înțepătoare parcă, cu urechile drepte și coada sa sunt elemente definitorii rasei. Aspectul său puternic, încrezător, demn denotă putere într-un pachet mic. Câinele din rasa Terrier Scoțian ar trebui să aibă un corp compact și o osatură grea. În mod normal ar trebui să existe simetrie și echilibru, fără exagerare. Capul îi este mai lung față de restul corpului. Văzut din profil, botul și craniul trebuie să se vadă ca și două linii paralele. Craniul trebuie să fie lung și de lățime medie, acoperit cu păr scurt, tare. Din profil, craniul îi este plan. Între craniu și bot trebuie să existe un stop, undeva la nivelul ochilor, permițând ochilor să fie așezați mult sub sprânceană, ceea ce de altfel asigură expresia caracteristică Terrierilor Scoțieni. Botul trebuie să fie de o lungime aproximativ egală cu craniul. În mod normal, botul câinelui ar trebui să poate să fie cuprins în palma unui bărbat. Nasul îi este negru, indiferent de culoarea blănii, proiectat oarecum deasupra gurii, lăsând impresia că mandibula este mai mare decât maxilarul. Ochii trebuie să fie bine distanțați și așezați adânc sub sprâncene. Ar trebui să fie mici, luminoși și pătrunzători, de formă alungită. Urechile îi sunt mici, erecte și ascuțite. Sunt acoperite cu păr scurt. Corpul îi este relativ scurt, cu coastele ducându-se până aproape la șolduri. Linia spatelui trebuie să fie fermă și dreaptă. Pieptul este larg, foarte adânc și mult adânc între picioarele din față. Coada îi este de aproximativ 15 cm lungime, ridicată fie vertical, fie într-o ușoară curbă, dar niciodată lăsată pe spate. Coada ar trebui să fie groasă la bază, ascuțindu-se gradual, fiind acoperită cu păr scurt, dur. Blana câinelui din rasa Terrier Scoțian este dură, sârmoasă, în timp ce blana interioară este densă și moale. Culoarea este neagră sau asemenea nisipului, cu mici zone albe sau cu fire de păr argintii. Culoarea albă este permisă pe piept și pe bărbie.
Personalitate:
Câinii din rasa Terrier Scoțian, la fel ca celelalte rude ale lor Terrier, sunt niște câini neînfricați, loiali și uneori niște adevărați clowni. Se comportă discriminatoriu când vine vorba de făcut prieteni, astfel că nu ar trebui să vă așteptați ca al vostru câine să se așeze frumos lângă toți prietenii voștri, dar odată ce v-ați împrietenit cu un câine Terrier Scoțian, această prietenie este pe viață. Au o memorie excelentă și dacă au întâlnit o persoană care le-a plăcut, cu siguranță vor recunoaște această persoană mulți ani mai târziu. Sunt niște animale care nu se lasă citite ușor, astfel că adeseori puteți să interpretați greșit expresiile lor. Acești câini nu sunt chiar pentru oricine, în mare parte din cauză că discriminarea pe care o expun va duce la alegerea unor anumite persoane alături de care să se simtă comfortabil. Câinii din rasa Terrier Scoțian se pot adapta la orice condiții de trai, fie un mic apartament, fie o fermă de dimensiuni mari. Au nevoie de exercițiu zilnic, dar o plimbare în jurul cartierului ar trebui să fie de ajuns. Dacă aveți o curte îngrădită, atunci câinele își va găsi singur ocupație, alergând după veverițe, păsări și fluturi. Nu au nici corpul și nici rezistența pentru a alerga sau pentru a face călătorii lungi, ceea ce înseamnă că sunt mai mult făcuți pentru familii care își petrec mult timp în casă. La fel ca alți câini Terrier, și Terrierul Scoțian latră. Vor lătra atunci când cineva se apropie sau doar se plimbă prin fața casei. Vor lătra la câini, pisici, păsări, veverițe, biciclete și mașini. Persoanele care locuiesc în apartament ar trebui să ia acest lucru în considerare, pentru că s-ar putea să deranjeze vecinii. Prezintă de asemenea o dorință de a urmări alte animale, motiv pentru care nu este indicat să mai aveți în casă alte animale. Atunci când este afară, câinele din rasa Terrier Scoțian trebuie să fie ținut în lesă, sau într-o zonă închisă. Pot să fie agresivi față de alți câini. Dacă sunt crescuți alături de alt câine atunci nu ar trebui să aibă probleme, dar câinii străini se pot aștepta la un comportament agresiv din partea acestui micuț.
Dresaj
Câinii din rasa Terrier Scoțian au un respect față de sine foarte mare și își asumă repede rolul de lider al casei. Dresajul trebuie să înceapă devreme și ar trebui să fie realizat oferindu-i câinelui o mulțime de bunătăți pentru a-i menține interesul ridicat. Disciplina și duritatea îl vor face pe acest câine să vă ignore complet și să nu mai respecte nicio regulă. Constanța este obligatorie dacă vreți să aveți un câine Terrier Scoțian bine crescut, pentru că altfel va profita de orice oportunitate pentru a prelua comanda. Trebuie să fie socializați de la o vârstă fragedă pentru a putea accepta vizitatori în casă. Din cauza elementului discriminatoriu, dacă nu sunt socializați corespunzător, vor deveni extrem de suspicioși față de străini.
Toaletaj:
Multă lume crede că rasa Terrier Scoțian este ușor de îngrijit, dar în realitate, acești câini au nevoie de foarte multă îngrijire. Blana trebuie să îi fie aranjată săptămânal pentru un animal de companie și zilnic pentru un câine pentru concurs. Sunt necesare mai multe elemente pentru îngrijirea acestui câine, de la perie deasă, mănușă, piaptăn pentru barbă și foarfece pentru tuns. Câinele tău trebuie să fie tuns cel puțin la două luni dacă vreți să îi mențineți blana scurtă.
Nu uitați de asemenea de îngrijirea dentară. Cel mai bine este să îl spălați pe dinți cu periuța, cel puțin de câteva ori pe săptămână, pentru a-i îndepărta depunderile de piatră. Unghiile trebuie de asemenea îngrijite cel puțin lunar dacă el nu și le pilește în mod natural în timpul plimbărilor. Trebuie să aveți grijă la tăiatul unghiilor pentru că acestea conțin vase de sânge, iar dacă se întâmplă să tăiați unghiile prea adânc, data următoare câinele s-ar putea să nu mai accepte acest tratament.
Boli si afectiuni curente:
Rasa Terrier Scoțian este o rasă care prezintă destul de puține condiții de sănătate față de celelalte rase. Printre bolile care pot să apară la această rasă sunt și următoarele:
– atrofia retinală progresivă este o boală oculară care implică deteriorarea graduală a retinei. La începutul bolii, câinii își pierd vederea nocturnă, urmând ca pe măsură ce boala se agravează, să își piardă și vederea pe timpul zilei;
– cataracta apare de obicei la vârsta de 1 sau 2 ani, cunoscută și ca și cataractă juvenilă. De obicei nu duce la orbire, dar este indicat ca animalele care prezintă această afecțiune să nu li se permită să aibă urmași;
– displazia retinei este o degenerare a retinei, care înseamnă că celulele țesutului retinian nu s-au dezvoltat complet. La căței, retina va apărea sub formă de straturi de țesut cutat;
– alergiile se manifestă destul de des la această rasă, cele mai întâlnite fiind cele la mâncare, cele la diverse elemente solide, și alergiile respiratorii;
– epilepsia este o condiție neurologică care de cele mai multe ori este moștenită. Atunci când suferă de epilepsie, câinele poate să aibă atacuri care îi vor provoca diverse comportamente ciudate;
– atacuri neurologice, cauzate de mai mulți factori și care pot apărea în orice moment. Tremuratul, urinatul subit, privitul în gol, spasme musculare, pierderea conștiinței sunt exemple de posibile astfel de atacuri. Acestea pot fi ținute sub control prin medicamentație, dar nu pot fi stopate;
– rotirea este o formă obsesivă de urmărire a cozii, care de obicei apare la vârsta de șase luni. Acest lucru poate să țină ore în șir, câinele nefiind interesat nici de mâncare și nici de apă. Deși pare o joacă, această rotire este de fapt o criză, care poate să fie tratată pe cale medicamentoasă.
