| Informaţii generale:
Acest mic și unic Terrier a fost denumit după Sealyham, proprietatea pe care Căpitanul în rezervă John Edwardes, cel care a pus bazele rasei, o avea în Țara Galilor. Pământul lui din Sealy Ham, situat pe Râul Seal, în colțul sudvestic al Țării Galilor, era foarte bogat în vânat de dimensiuni mici. Din 1850 până în 1890, acesta a dezvoltat o rasă de terrier mică, albă și rezistentă care era excelentă în vânătoarea de vulpi, bursuci și vidre. Câinele trebuia să fie destul de mic și de dur pentru a putea vâna atât deasupra pământului dar și în vizuinile aflate în pământ. De asemenea, era necesar să poată să țină pasul cu vânătorii și cu caii acestora. Pentru a obține această frumoasă rasă, Căpitanul Edwardes a încrucișat Bull Terrier, Cheshire Terrier (dispăruți între timp), Staffordshire Bull Terrier, West Highland White Terrier, Wire-Haired Fox Terrier, Dandie Dinmont Terrier și chiar și Welsh Corgies. Noua rasă era menită să fie mai curajoasă, mai neînfricată și mai determinată decât orice altă rasă de terrier. Arbitrii nu au reușit să afle combinația exactă a raselor care au contribuit la obținerea acestui câine din rasa Sealyham Terrier, dar au fost de acord cu faptul că Edwardes a creat un câine excelent care era pregătit pentru orice tip de vânătoare. După ce Căpitanul Edwardes a murit în anul 1891, au apărut alte persoane care au ales să continue |
Nume: Sealyham Terrier
Originea: Anglia Grupa: Câini de vânătoare Inaltime: Femela 22 – 27 cm, Mascul 22 – 27 cm Greutate: Femela 9 – 10 kg, Mascul 10 – 11.5 kg Speranta medie de viata: până la 12 – 14 ani Culoare: alb integral, alb-crem și eventual cu câteva marcaje pe urechi și pe cap Temperament: Câinii din rasa Sealyham pot să se adapteze la orice tip de casă, fie un apartament de dimensiuni mici sau o fermă de dimensiuni mari. Au nevoie de exerciții zilnice, dar în general, o plimbare prin jurul cartierului ar trebui să le acopere nivelul de activitate. Dresaj: Dresajul ar trebui să înceapă devreme și ar trebui să fie realizat cu multe recompense pentru a le menține concentrarea. Dacă apelați la o disciplină dură, câinele va alege să nu mai asculte nicio comandă. Caracteristici distinctive: Spatele îi este drept și puternic. Coada este scurtă și purtată mereu ridicată. Blana este rezistentă la apă, compusă dintr-o blană interioară moale, densă și o blană exterioară tare, sârmoasă. |
și să perfecteze rasa Sealyham Terrier. Rasa a debutat pentru prima dată în Haverfordwest în anul 1903. În Ianuarie 1908, Clubul Sealyham Terrier din Havefordwest a fost demarat de un grup de iubitori ai rasei din Țara Galilor. Clubul Kennel al Angliei a recunoscut rasa în 1910, la fel cum și Clubul Kennel din America a făcut un an mai târziu, în 1911. Clubul American Sealyham Terrier a fost fondat în 1913. Astăzi, câinii din rasa Sealyham sunt mereu prezenți în showurile de profil, precum și în concursurile de agilitate, ascultare, urmărire și în evenimentele în care trebuie să își dovedească potențialul. Sunt niște câini de terapie excelenți și niște animale de companie perfecte. Pentru un câine relativ mic, câinele din rasa Sealyhams are o voce puternică și sunt niște câini de pază foarte buni. Nu este o rasă comună, dar în ciuda rarității sale, se descurcă foarte bine în ring. A devenit în timp mai puțin agresiv și mult mai prietenos, odată cu introducerea în lumea câinilor de companie.
Descriere fizică:
Rasa Sealyham ar trebui să fie dovada de putere și determinare într-un câine, tot timpul atent și alert, cu o substanță extraordinară și fără să fie deloc împiedicat. Capul îi este lung, larg și puternic, fără să aibă trăsături aspre. Trebuie să fie totuși în echilibru cu restul corpului, unindu-se ușor cu gâtul și cu restul corpului. Lungimea capului ar trebui să fie de aproximativ trei sferturi din înălțimea la umeri, sau cu un inch mai lung decât gâtul. Craniul îi este ușor plat, cu o înclinare între sprâncene și continuându-se înspre bot cu un stop moderat. Nasul îi este negru, cu nări largi. Ochii îi sunt foarte închiși la culoare, așezați adânc în craniu și destul de depărtat unul de celălalt, de mărime medie, formă ovală și cu o expresie specifică terrierilor. Urechile îi sunt împachetate și ținute atârnând de-a lungul capului, ajungând până în apropierea obrajilor. Sunt rotunjite la vârfuri și în general situate la nivelul ochilor. Gâtul îi este muscular, fără să fie rigid, cu o întindere bună și așezat ferm pe umeri. Umerii sunt așezați înspre în spate și puternici, dar nu foarte musculoși. Sunt suficient de largi pentru a permite o largă libertate de mișcare. Picioarele din față sunt puternice, cu o osatură foarte bună. Pieptul coboară destul de jos între picioare. Corpul îi este puternic, destul de scurt și plin de substanță, ceea ce îi permite o flexibilitate mare. Spatele îi este drept și puternic. Coada este scurtă și purtată mereu ridicată. Blana este rezistentă la apă, compusă dintr-o blană interioară moale, densă și o blană exterioară tare, sârmoasă. Culoarea este alb integral sau alb-crem și eventual cu câteva marcaje pe urechi și pe cap.
Personalitate:
Proprietarii de câini din rasa Sealyham Terrier spun despre acest câină că ”Odată ce ai avut un Sealyham, nu vei mai dori să ai o altă rasă”. Acești câini de dimensiuni mici au o personalitate extrem de puternică, nefiindu-le teamă să facă orice pentru a obține un zâmbet din partea voastră. Câinii Sealyham Terrier sunt mai puțin activi decât alte rase de terrier, fiind totodată și niște câini care vă vor confrunta atunci când se consideră nedreptățiți. Vor lătra, dar este destul de improbabil să provoace alți câini în afară de verii lor terrieri. Câinii Sealyham sunt niște câini de companie excelenți pentru familiile de diferite mărimi. Sunt perfecți pentru persoanele în vârstă, pentru că nu au nevoie de foarte mult exercițiu. Pot de asemenea să trăiască și cu persoane singure, fiind destul de independenți pentru a putea fi lăsați afară în timpul zilei. Totodată sunt niște câini de familie excelenți, fericiți să se urce în brațele voastre și să doarmă alături de voi. Câinii din rasa Sealyham pot să se adapteze la orice tip de casă, fie un apartament de dimensiuni mici sau o fermă de dimensiuni mari. Au nevoie de exerciții zilnice, dar în general, o plimbare prin jurul cartierului ar trebui să le acopere nivelul de activitate. Acești câini sunt mai puțin activi decât alte rase de terrier, fiind adeseori denumiți niște câini de canapea. Nu au nici rezistența și nici nu sunt destul de atletici pentru a alerga sau pentru a face drumeții lungi, ceea ce înseamnă că sunt mult mai potriviți pentru familiile care au o viață mai sedentară. Câinii din rasa Sealyham Terrier sunt posesivi în ceea ce privește hrana și jucăriile, ceea ce îi face să fie mai puțin ideali pentru familiile care au copii mici. Copiii care vor lua jucăriile acestui câine sau care se apropie de el atunci când mănâncă pot să fie lătrați sau chiar mușcați. Sunt mult mai ușor de ținut în case cu copii mai în vârstă, care înțeleg și pot să respecte limitele acestui câine. Au de asemenea o dorință foarte mare pentru a urmări prada, astfel că nu vor putea să fie ținuți în case în care mai sunt pisici sau alte animale de dimensiuni mici. Atunci când sunt afară, ar trebui să fie ținuți în lesă sau în zone îngrădite tot timul, atât pentru siguranța sa, cât și pentru siguranța altor animale. Dacă îi țineți în curte, trebuie să fiți atenți pentru că au obiceiul de a săpa tot ce prind în cale. Sunt niște câini agresivi față de alți câini necunoscuți. Pot să se înțeleagă foarte bine cu un câine alături de care a crescut, dar câinii străini vor fi întâmpinați cu lătrături și gălăgie.
Dresaj
Câinii din rasa Sealyham Terrier nu sunt pentru persoanele care pot să fie convinse să își încalce propriile lor reguli. Dresajul ar trebui să înceapă devreme și ar trebui să fie realizat cu multe recompense pentru a le menține concentrarea. Dacă apelați la o disciplină dură, câinele va alege să nu mai asculte nicio comandă. Constanța este o obligație dacă vreți să aveți un câine Sealyham Terrier dresat și cu un comportament excelent. Vor căuta orice portiță de a prelua comanda, iar acest lucru se poate întâmpla doar dacă lăsați garda jos și îi arătați că unele reguli pot să fie încălcate.
Toaletaj:
Câinele din rasa Sealyham Terrier trebuie să fie periat de cel puțin trei ori pe săptămână, dacă nu chiar zilnic, cu o perie aspră pentru a-i menține pielea sănătoasă și blana lucioasă. Folosiți un piaptăn de oțel pentru a-i descâlci cu blândețe blana. O baie la aproximativ șase săptămâni este indicată pentru a-l face să miroasă frumos. Dacă doriți să aveți un câine cu o blană cu un aspect îngrijit, atunci este indicat să îi oferiți un toaletaj complet. Cel mai ușor mod este de a-l duce la un profesionist în domeniu.
Nu uitați de asemenea de îngrijirea dentară. Cel mai bine este să îl spălați pe dinți cu periuța, cel puțin de câteva ori pe săptămână, pentru a-i îndepărta depunderile de piatră. Unghiile trebuie de asemenea îngrijite cel puțin lunar dacă el nu și le pilește în mod natural în timpul plimbărilor. Trebuie să aveți grijă la tăiatul unghiilor pentru că acestea conțin vase de sânge, iar dacă se întâmplă să tăiați unghiile prea adânc, data următoare câinele s-ar putea să nu mai accepte acest tratament.
Boli și afecțiuni curente:
Rasa Sealyham Terrier este o rasă în general sănătoasă, dar este indicat ca în momentul în care optați pentru un câine din această rasă, să vă interesați cu privire la istoricul acestuia. Printre bolile care pot să apară la această rasă sunt și următoarele:
– displazia de șold şi displazia de umăr, apare cel mai des odată cu îmbătrânirea câinilor din această rasă. Cel mai bine este să aflați dacă părinții câinelui au suferit sau suferă de astfel de boală;
– hipotiroidismul apare atunci când corpul nu poate să își mențină nivelurile corecte de hormoni tiroidieni;
– atrofia retinală progresivă este o boală oculară care implică deteriorarea graduală a retinei. La începutul bolii, câinii își pierd vederea nocturnă, urmând ca pe măsură ce boala se agravează, să își piardă și vederea pe timpul zilei;
– luxația patelară reprezintă o deplasare a două oase articulate, aflate în spatele genunchiului și care determină o pierdere a suprafeței de contact. Câinele va începe să șchiopăteze și în funcție de gravitate poate să ajungă și la intervenție chirurgicală.
