Vara și toamna este timpul în care migrează anumite specii de păsări sălbatice. Ele zboară pe distanțe foarte lungi, pentru a ajunge într-un anumit loc, si totuși nu se rătăcesc. Nu de puține ori e probabil să vă fi întrebat cum își găsesc ele drumul.
Asemenea avioanelor și navetelor spațiale, păsările dispun de un sistem foarte precis de navigație și orientare.
Înainte de a pleca din anumite zone, ele se rotesc în jurul cuibului, sau al locurilor de înnoptat, pentru a memora reperele geografice ale zonei respective.
Poziția soarelui este un element foarte important și poate fi descifrat cu ceasurile lor biologice. Dacă sunt nori și soarele e totusi vizibil printre aceștia, păsările se pot orienta după unghiurile schimbătoare ale luminii, când soarele traversează cerul.
Pentru zburătoarele nocturne, stelele reprezintă principalul ghid, păsările din zonele nordice luând poziția fixă a stelei polare drept reper esențial.
Dacă cerul este înnorat, sistemul de navigare se bazează pe materialul magnetic prezent la nivelul capului și gâtului păsării. Cu acesta se pot detecta liniile de câmp magnetic ale Pământului și pasărea își poate stabili poziția pe planetă cu o precizie foarte mare.
