Iepuri din Rasa Himalaya

612

 

Informaţii generale:

Istoria iepurelui din rasa Himalaya este foarte vagă, existând totodată multe teorii și concepții cu privire la apariția acestei rase. Din păcate, nu există nicio dovadă solidă cu privire la locul exact de unde iepurii din rasa Himalaya provin. Nu este sigur nici că provind din zona munților Himalaya, așa cum se susține și de altfel așa cum dovedește și numele acestui iepure. Dovezile adunate de-a lungul timpului indică faptul că acest iepure este cunoscut ca având mai bine de 20 de nume. În diverse părți ale lumii este cunoscut ca Iepurele Rusesc, Chinezesc, Egiptean și Nas Negru. Ceea ce se știe totuși despre această rasă este că Iepurele Himalaya este unul dintre cei mai bătrâni iepuri, cu o distribuție mult mai largă în întreaga lume decât orice alt iepure. Se crede că undeva în istoria sa, iepurele Himalaya conține strămoși din iepurele Argintiu. Chiar și astăzi, în unele culcușuri de iepuri nou-născuți, se regăsesc în mare parte iepuri de culoare argintie, iar unii sunt chiar de culoare gri. Aceștia, pe măsură ce înaintează în vârstă încep să își schimbe culoarea din Argintiu sau Gri într-un alb imaculat. Singurele extremitățile (nasul, urechile, picioarele și coada) se întunecă la culoare gradual, ajungând într-un final la un negru mătăsos, albastru sau liliachiu. Istoria iepurelui din rasa Himalaya în Statele Unite ale Americii este cunoscută parțial de către arbitrul

  Nume: Himalaya

Originea: Necunoscut

Grupa: Iepuri de dimensiuni mici / semi-arcuiți

Greutate: Între 1,5  – 2,5 kg

Speranta medie de viata: până la 5 – 10 ani

Culoare: alb, ciocolatiu, liliachiu, albastru, cu extremitățile închise la culoare.

Temperament:  Jucăriile în diferite forme, dar în special cele care fac diverse zgomote vor fi bine-venite și indiferent dacă trăiește în interior sau în exterior, iepurele ar trebui să aibă parte de o zonă siguranțată în care să poată să alerge și să exploreze

Status rasă:  Deși inițial era crescut pentru blana sa, astăzi, acest iepure este reprodus pentru a fi un animal de companie și pentru a participa în showurile de profil.

Caracteristici distinctive: Capul iepurelui Himalaya este lung și subțire, cu fruntea bombată și botul lung. Urechile îi sunt lungi în comparație cu restul corpului și ținute tot timpul ridicate, cu interiorul înspre în față.

Harry Rice din Ohio, care a prezentat și arbitrat concursuri de profil timp de mai bine de 50 de ani. Acesta spune că în jurul anilor 1900, iepurii din rasa Himalaya au fost aduși din Anglia în America pe vapor, alături de un iepure pe care acesta l-a denumit ”Belgian Hare Boom”. Harry Rice mai spune că mulți dintre crescătorii de iepuri ajunseseră în scurt timp să crească și Himalaya care, la acea vreme, era foarte apreciat pentru blana sa. În acea perioadă iepurii din rasa Himalaya erau cunoscuți ca și iepuri cu blana de hermină. Aceasta se întâmpla înainte ca blana de tip Rex sau Satin să apară. Arbitrul Harry Rice a avut și el câțiva iepuri din rasa Himalaya, despre care spunea că ajunseseră la un moment dat să fie crescuți atât pentru blană, cât și pentru a participa în showurile de profil.

Istoricul Varietății Albastre

Toate înregistrările despre rasa Himalaya au arătat că Iepurii Himalaya de culoare neagră sunt singurii care au apărut în mod natural. Celelalte varietăți au fost obținute prin încrucișări cu alte rase de iepuri. A doua varietate de iepuri Himalaya a fost cea  Albastră. Nu există înregistrări concrete cu privire la perioada sau modul în care această varietate a fost creată, dar se știe că mulți crescători din Anglia au muncit ani de zile pentru a crea Himalaya Albastru. De asemenea, despre progresul lor cu privire la obținerea varietății Albastre se cunosc foarte puține lucruri. Ceea ce se cunoaște este că iepurele Albastru din rasa Himalaya a fost acceptat în Tampa, Florida în 30 Octombrie 1963 de către membrii AHRA. La acea întâlnire, doar patru membri au fost prezenți. Mult timp după acceptarea lor, interesul în această varietate a fost destul de scăzut. Puțini crescători au continuat să crească varietatea albastră, aceasta devenind destul de rară. Există totodată câteva înregistrări cu privire la crescătorii și iubitorii acestei varietăți, dar și acestea sunt întrerupte sau incomplete. Don Lovejoy a importat o pereche de Seniori din varietatea Albastră a iepurilor din rasa Himalaya și o femelă albastră Junior în anul 1963. În anul 1967, Diane Ford din California a încercat să obțină varietatea albastră prin încrucișarea cu o femelă Albastră Havana. Nu se știe cum au decurs lucrurile. De-a lungul anilor au existat multe voci care s-au opus acestei varietăți. La începutul anilor 1980 s-a supus la vot eliminarea varietății Albastre din rasa Himalaya. Albaștri au rezistat la doar câteva voturi diferență.

Istoricul Varietății Himalaya Ciocolatiu și Liliachiu

La finalul anilor 1970,  crescătorul de iepuri Fred Nellis din Anglia a explicat cum a reușit să obțină varietatea Ciocolatie prin încrucișarea rasei English Spot cu rasa Himalaya. Se cunoștea faptul că English Spot producea din când în când câte un iepure care avea culoare plină, fără pete. În America, Linda Bell a fost cea care i-a oferit  lui Ron Smelt un mascul ciocolatiu obținut din iepuri English Spot. Acesta a fost apoi încrucișat cu alți Himalaya până când s-a reușit stabilizarea culorii ciocolatie. Unii dintre iepurii din varietatea Ciocolatie erau destul de mari și le lipsea aspectul elegant. Ulterior, varietatea de iepuri Ciocolatii Himalaya au fost încrucișați cu varietatea Albastră, obținându-se varietatea Liliachie. Din păcate, prima încercare de înregistrare a acestei culori a fost respinsă de către Comitet. Totuși, cu ajutorul lui Judy Ball, o crescătoare de Mini Rex, care încerca să înregistreze varietatea Liliac Mini Rex la ARBA și care chiar a reușit să fie pe placul Comitetului, s-a reușit obținerea unei culori care să fie apreciată și pentru iepurii din rasa Himalaya. Astfel, s-a încrucișat un Mini Rex liliachiu cu un Himalaya Liliachiu, obținându-se culoarea dorită. A fost nevoie de încrucișări selective pentru a se ține sub control apariția genei Mini Rex în structura și aspectul rasei de iepuri Himalaya. În final, Comitetului ARBA i-a plăcut noua culoare Liliachie obținută și au acceptat varietatea Liliachie.

Descriere fizică:

Iepurii din rasa Himalaya sunt de dimensiuni mici, cântărind de obicei între 1,5 și 2,5 kg. Acești iepuri au un corp și o constituție alungită, conică. Corpul lor lung prezintă aceeași distanță între șolduri ca și între umeri. Picioarele le sunt lungi și zvelte. Capul iepurelui Himalaya este lung și subțire, cu fruntea bombată și botul lung. Urechile îi sunt lungi în comparație cu restul corpului și ținute tot timpul ridicate, cu interiorul înspre în față. Ochii îi sunt rotunzi, așezați mult în lateralul capului, depărtați și ușor ieșiți în exterior.  Culoarea iepurelui Himalaya este albă cu nasul, picioarele și coada colorate. Pata ovală de pe nas continuă până în zona fălcilor și se ridică până în zona ochilor. Urechile îi sunt colorate de la bază până la vârfuri, la fel și coada. Picioarele, inclusiv unghiile îi sunt închise la culoare, iar culoarea se întinde până în zona pulpelor. Culoarea actuală a iepurelui din rasa Himalaya este imprimată prin intermediul unei gene recesive și apare doar în zona extremităților deoarece acolo circulația sângelui este mai lentă. Iepurii din rasa Himalaya sunt născuți albi sau un gri pal. Culorile lor încep să apară la aproximativ patru săptămâni și se dezvoltă complet în perioada primelor șase luni. Culorile pot să se schimbe, să devină mai închise la culoare la temperaturi scăzute și mai deschise atunci când este mai cald. Blana iepurilor Himalaya este scurtă, fină și moale.

Personalitate:

Iepurii din rasa Himalaya sunt recunoscuți ca fiind iepuri calmi, prietenoși și inteligenți. Se pare că iubesc oamenii și pot să fie foarte afectuoși cu stăpânii lor, în special atunci când li s-a permis să interacționeze cu oamenii încă de la o vârstă fragedă. Le place să se joace tot timpul și apreciază atunci când atenția este îndreptată înspre ei. Jucăriile în diferite forme, dar în special cele care fac diverse zgomote vor fi bine-venite și indiferent dacă trăiește în interior sau în exterior, iepurele ar trebui să aibă parte de o zonă siguranțată în care să poată să alerge și să exploreze. Dacă îi mai puneți și niște tuburi sau cutii în zona în care locuiește, pe care să se poată urca sau în care să își facă un culcuș, atunci cu siguranță că veți avea un iepuraș fericit. Toți iepurii sunt în general foarte sociabili, dar se pare că iepurele din rasa Himalaya este mai sociabil decât majoritatea. Chiar dacă sunteți hotărâți să petreceți cât mai mult timp cu iepurele, este indicat ca pentru perioadele în care nu sunteți acolo să îi oferiți posibilitatea unui companion, a unui alt iepure.

Hrana și cușca

Principalul ingredient al dietei lor este fânul, de preferat fânul mai gras, mai bogat în fibre. Un astfel de fân va preveni diareea și obezitatea iepurelui. Alte frunze de verdețuri, în special legume, sunt esențiale pentru sănătatea iepurelui, fiind necesare ocazional pentru a preveni eventuale derapaje digestive. De dragul varietății puteți să îi oferiți și bunătăți cum sunt morcovi, piersici, pere, mere, prune, căpșuni sau alte fructe. Trebuie totuși să fiți atenți când îl hrăniți cu fructe pentru că acestea pot să fie bogate în zaharuri. Crescătorii de iepuri în scopuri comerciale mai adaugă și alte elemente nutritive dietei zilnice. Mai trebuie să aibă tot timpul apă proaspătă într-un bol. Iepurii din rasa Himalaya pot să trăiască în interior ca și animal de companie, sau afară într-o cușcă, ceea ce de altfel este mult mai des întâlnit. Dacă îl țineți în interior este indicat să îl învățați să folosească o tavă unde să își facă treburile, dar și o cușcă în care să poată să se retragă și să se relaxeze. Orice cabluri sau fire trebuie să fie îndepărtate. De asemenea, trebuie să îi fie permis să iasă afară și să își facă exercițiile sau să exploreze, lucru care îi place foarte mult. Dacă trăiește afară, în cușcă, aceasta trebuie să fie complet rezistentă la apă și poziționată în așa fel încât să îl ferească de intemperii. Un hambar aerisit este locul ideal pentru amplasarea cuștii, dar dacă nu este posibil, atunci trebuie să vă orientați în așa fel încât să găsiți un loc care să îl ferească de vântul puternic sau de soare. În interior trebuie să aibă destule paie pentru a-și face un culcuș, care este indicat să fie schimbate o dată la cel puțin două săptămâni. De asemenea, cușca trebuie curățată o dată pe săptămână și ar trebui să i se pună tuburi și cutii pe care să se urce și să se joace.

Toaletaj:

Iepurele din rasa Himalaya necesită o simplă periere săptămânală pentru a înlătura blana în exces și pentru a preveni încâlceala firelor de păr. Cei ținuți în casă necesită mai multă atenție și uneori trebuie să fie șterși cu șervețele umede, pentru a le menține aspectul curat și blana albă. Iepurii obișnuiesc să se îngrijească reciproc, motiv pentru care este indicat să aveți cel puțin două exemplare. Când au grijă unul de celălalt, iepurii își ling urechile, nasul, vârful capului și în jurul ochilor.

Scopul și statusul rasei:

Conform celor prezentate de către American Livestock Breeds Conervancy, rasa de iepuri Himalaya este una dintre rasele cu puține exemplare, dar care începe să fie tot mai popularizată. Este un iepure de companie perfect, pentru că este afectuos și de dimensiuni mici. Deși inițial era crescut pentru blana sa, astăzi, acest iepure este reprodus pentru a fi un animal de companie și pentru a participa în showurile de profil.

Probleme de sănătate:

La fel ca și alte animale mici, și iepurele din rasa Himalaya poate să fie predispus la răceli și la infecții virale. Expunerea la praf, la schimbările bruște de temperatură, precum și capacitatea scăzută de rezistență la stres îl poate predispune la diverse boli. Printre acestea enumerăm și:

– conjunctivita este o infecție bacteriană a pleoapelor cauzată de către fum și praf;

– probleme ale urechilor;

– coccidiosis este o problemă intestinală, un parazit apărut din cauza condițiilor igienice precare;

– balonarea și obstrucționarea canalelor respiratorii din cauza bilelor de păr.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Close
Blog by pentruanimale.ro
Close