Ciobănescul Belgian Malinois

Istoric:

Ciobănescul Belgian Malinois este unul dintre cele patru varietăți de Ciobănești Belgieni dezvoltați în Belgia în perioada anilor 1800. Cele patru varietăți ale rasei sunt Malinoisul, Tervuren, Laekenois și Groenendael. Clubul canin american recunoaște doar trei dintre aceste varietăți ca și rase, respectiv ignorând câinii Laekenois. Un impact deosebit în recunoașterea rasei l-a avut și constituirea Clubului Ciobăneștilor Belgieni în septembrie 1891. În același an, crescătorii și iubitorii acestei rase s-au adunat în apropierea Bruxelles-ului pentru a examina toți ciobăneștii din zonă.

După o lungă deliberare, profesorului veterinar Adolphe Reul și o suită de arbitri au concluzionat că ciobăneștii belgieni au o constituție pătrată, sunt de înălțime medie, cu urechi triunghiulare, ochii negri și cu diferite texturi, colorit și lungime a blănii. Examinarea ulterioară a ciobăneștilor din alte zone ale Belgiei au scos la iveală aceleași trăsături specifice. Diferitele varietăți ale rasei au primit denumiri în funcție de locația în care acestea au fost identificate.

În orașul Malines s-a constituit în 1898 un club pentru promovarea ciobăneștilor belgieni. Unul dintre principalii promotori ai acestei rase a fost și Louis Huyghebaert, considerat totodată a fi ”părintele Malinoisului”, care împreună cu clubul din care făcea parte a făcut tot ce le-a stat în putință pentru a promova această rasă, motiv pentru care numele ”Malinois” a început să fie asociat cu câinii cu blana scurtă, cafenie.

Ciobăneștii belgieni erau folosiți ca și câini de pază, intrând inclusiv în forțele de ordine, polițienești. Înainte de cel de-al doilea război mondial, concursurile canine internaționale polițienești deveniseră foarte populare în Europa, iar câinii belgieni au câștigat numeroase premii. În timpul primului război mondial, mulți Ciobănești Belgieni erau folosiți pentru o serie de munci periculoase, cum erau cele de mesager, câini pentru Crucea Roșie, câini de tractare și chiar pentru transportarea mitralierelor ușoare. În perioada 1920 – 1930, cele mai populare varietăți ale rasei deveniseră Malinoisul și Groenendael, motiv pentru care au devenit și cele mai exportate. Ultimele decenii, Ciobănescul Belgian Malinois a primit o atenție deosebită datorită muncilor pe care le prestează în domeniul militar, în agențiile de combatere a criminalității și a drogurilor, în operații de cercetare și salvare și în poliție. În acest moment se poziționează pe locul 90 din 155 de rase recunoscute.

Descriere Fizică:

Ciobănescul Belgian Malinois este un câine echilibrat, pătrat, cu o statură elegantă, care își poziționează gâtul și capul într-un soi de excedent de mândrie. Este un câine puternic, agil, mușchiulos și energic. Întreaga sa constituție lasă impresia de soliditate, compactare și în același timp fiind o constituție impunătoare. Expresia capului și  a feței indică o continuă alertă, atenție și faptul că este pregătit tot timpul pentru diverse activități.

Totodată indică inteligență și un spirit mereu întrebător, în căutare de răspunsuri.

Ochii îi sunt maro închis, iar urechile au forma unui triunghi echilateral, bine proporționate cu restul capului și mereu ridicate. Vârful capului este mai mult plat decât rotund, cu o lățime aproape la fel cât lungimea acestuia.

Cu fălci puternice, nasul negru și buzele subțiri și negre, fără niciun pic de roz în exterior, ciobănescul belgian exprimă seriozitate și dorință de muncă.

Mersul îi este liniștit, libertin și ușor, cu precădere neobosit. Atunci când aleargă, corpul îi rămâne pe o linie paralelă cu pământul, picioarele având o mișcare de convergență cu centrul de greutate a corpului. Această rasă a arătat în timp o tendință susținută de a se mișca în cerc, decât să alerge în linie dreaptă.

Personalitate:

Ciobănescul Belgian Malinois este un câine care învață extrem de repede, este ușor de dresat, cu o energie debordantă și un câine excelent construit pentru muncă. Aceștia pot să fie animale de companie excelente pentru familiile energice și cu multe activități externe.

Un ciobănesc belgian malinois nu va fi deloc fericit dacă nu va avea parte de exercițiile sale zilnice, sau de munca pe care este obișnuit să o presteze. Datorită capacității acestora de a fi dresați și datorită inteligenței lor, Ciobănescul Belgian Malinois sunt folosiți deseori ca și câini polițiști, în armată, frontieră și în diviziile anti-drog. Odată domesticit, ciobănescul belgian excelează în a fi ascultător, în agilitate, în jocurile cu mingea, căutarea urmelor și în impunerea direcției. Nu contează în final ce muncă prestează, atâta timp cât realizează una și cât timp sunt ocupați.

Trebuie să înțelegi că acești câini fac parte din categoria ”perpetuum mobile” și că sunt câini care au nevoie de mult mai mult decât plimbarea zilnică. Le place să alerge, să fugă după bicicletă și să meargă la plimbări pe munte. De asemenea sunt niște parteneri excelenți pentru jogging. Ciobănescul Malinois este foarte iubitor față de familia sa și rezervat față de străini. Sunt născuți pentru a proteja, motiv pentru care sunt paznici excelenți, fără să fie în mod neapărat agresivi. Datorită acestei capacități și în special datorită faptului că sunt mereu în alertă, sunt capabili să detecteze diverse mișcări, sunete, mirosuri pe care dumneavoastră nu le puteți identifica. Le place să urmărească prada și mai ales să alerge după animale mai mici.

Totodată sunt câinii care aleargă după mașini sau orice alte vehicule. În privința copiilor, când sunt crescuți în prejma lor, Malinoisul se comportă excelent.

Totuși, copiii ar trebui să fie învățați să nu alerge pe lângă Malinois dând din mâini și strigând, pentru că este posibil să scoată la iveală instinctul de urmărire a prăzii. Mai mult, fiind câini destul de impozanți, mari, este posibil ca atunci când aleargă să lovească din greșeală copiii. Ciobănescul din genele sale îl va duce la încercarea de a vă direcționa ori de câte ori are ocazia.

Ciobănescul Belgian Malinois este un câine foarte sociabil și sensibil și va dori să facă parte din familia ta. Dacă se simte cumva neglijat, va încerca să se înveselească singur, făcând găuri în saltea, de exemplu.

Dresaj:

Această rasă este una extrem de inteligentă și care caută să îi facă stăpânului pe plac. Dresajul trebuie să fie structurat, să aibă o direcție logică, în caz contrar existând riscul de a induce câinelui o stare de confuzie. Dresajul de supunere este cel mai ușor atunci când ai de a face cu un câine foarte inteligent. Recompensele dese, constând în special în mâncare, sunt motivele cele mai bune pentru ca un câine inteligent să asculte comenzile primite. Comenzile ferme spuse pe o voce semi-șoptită sunt de departe preferabile comenzilor spus cu o voce rostită și de tonalitate înaltă. Nu îți dorești un câine speriat, pentru că un astfel de câine nu va mai răspunde comenzilor.

Toaletaj:

Blana scurtă și moale a Belgianului Malinois este destul de ușor de întreținut. Periază-l săptămânal cu o perie deasă și îmbăiază-l numai atunci când este necesar. Aceștia își pierd blana pe tot parcursul anului, cu precădere primăvara și toamna.

Nu uita de asemenea de îngrijirea dentară. Cel mai bine este să îl speli pe dinți cu periuța în fiecare zi pentru a-i îndepărta depunerile de piatră.  Unghiile trebuie de asemenea îngrijite cel puțin lunar dacă el nu și le pilește în mod natural în timpul plimbărilor. Îngrijirea unghiilor menține picioarele câinilor în condiții bune și mai mult, te protejează pe tine de zgârieturi atunci când sare să te întâmpine.

Boli și afecțiuni curente:

Ciobănescul Belgian Malinois poate să prezinte oricare dintre următoarele boli, motiv pentru care este importat să le cunoști și să le previ.  Ca afecțiuni specifice ce pot fi întâlnite la aceasta rasă:

• luxația patelară reprezintă o deplasare a două oase articulate, aflate în spatele genunchiului și care determină o pierdere a suprafeței de contact. La rasele mici această luxație apare sub forma unei diformități a tibiei sau a femurului.  Câinele va începe să șchiopăteze și  în funcție de gravitate poate să ajungă și la intervenție chirurgicală;
• atrofia retinală progresivă este o boală oculară care implică deteriorarea graduală a retinei. La începutul bolii, câinii își pierd vederea nocturnă, urmând ca pe măsură ce boala se agravează, să își piardă și vederea pe timpul zilei;
• displazia de șold şi displazia de umăr, apare cel mai des odată cu îmbătrânirea câinilor din această rasă. Cel mai bine este să afli dacă părinții câinelui au suferit sau suferă de astfel de boală;
• senzitivitate la anestezie datorită raportului de grăsime în mușchi, motiv pentru care trebuie să ai o deosebită atenție dacă i se poate face sau nu, anestezie.