Rasa Rottweiler
| Informaţii generale:
Câinii din rasa Rottweiler sunt descendenţi din Molossus, un câine de tip mastiff. Strămoşii lor au mărşăluit înspre Germania alături de Romani, mânând vitele care le ofereau mâncare pe perioada îndelungatelor deplasări şi războaie pe care aceştia le purtau. Pe măsură ce armata călătorea, aceştii câini de dimensiuni mari se împerecheau cu câinii nativi ai locurilor prin care treceau, punând astfel bazele unor noi alte rase. Una dintre zonele prin care au trecut a fost şi Sudul Germaniei, acolo unde Romanii şi-au întemeiat colonii pentru a avea avantajul climatului şi a solului foarte bun pentru agricultură. De asemenea, au construit vile acoperite cu ţiglă roşie. După mai bine de 600 ani, în timpul construcţiei unei biserici, locuitorii acestor locuri au descoperit rămăşiţele unor băi romane, precum şi una dintre aceste vile acoperite cu ţiglă roşie. Această descoperire i-a inspirat pe locuitori să denumească orăşelul lor „das Rote Wil” (ţigla roşie). De-a lungul secolelor, câinii din rasa Rottweiler au cunoscut o creştere tot mai mare pe piaţa crescătorilor de vite, un fel de variantă Germană a Texasului. Aceşti câini erau folosiţi pentru a mâna vitele în oraş înspre măcelar. Pentru a-şi proteja banii de hoţi, văcarii care tocmai îşi vânduseră vitele, puneau pungile de bani în jurul gâtului acestui |
Nume: Rottweiler
Originea: Germania Grupa: Câini de pază / de muncă
Greutate: Femela 43 – 48 kg, Mascul 45 – 50 kg Speranta medie de viata: până la 8 – 11 ani Culoare: negru cu maro Temperament: Atunci când sunt dresaţi şi socializaţi corect, aceşti câini dezvoltă un comportament echilibrat, fiind totodată şi nişte companioni excelenţi. Dresaj: Reguli şi limitări trebuie să fie impuse cu consistenţă, pentru că altfel, dacă îi oferiţi câinelui un deget, vă va lua toată mâna. Caracteristici distinctive: Gâtul îi este puternic, de lungime medie, musculos şi uşor arcuit. Spatele îi este drept, puternic şi ferm, iar şoldurile îi sunt scurte şi puternice. Piepul este mare, larg şi adânc, cu coastele depărtate şi cu sternul bine evidenţiat. |
câine atunci când se întorceau către casă. Măcelarii foloseau şi ei Rottweiler pentru a trage căruţele cu carne. Mai târziu, calea ferată a fost preferată transportului vitelor, în locul acestor câini. Rottweilerii deveniseră aproape de negăsit. La un show de profil din Heilbronn, Germania, în anul 1882, doar un singur câine din rasa Rottweiler a fost prezentat. Această situaţie avea să se schimbe începând cu anul 1901, când a fost înfiinţat Clubul Rottweiler şi Leonberger şi a fost scris primul standard al rasei Rottweiler. Descrierea acestui câine a suferit foarte puţine modificări faţă de acea perioadă. Câinii Rottweiler au început să fie folosiţi de către poliţie, muncă pentru care erau foarte apreciaţi. Mai multe cluburi ale crescătorilor de câini Rottweiler au fost formate, dar în final doar unul a reprezentat o adevărată forţă, şi anume Allgemeiner Deutscher Rottweiler Klub (ADRK), înfiinţat în anul 1921. ADRK a reuşit să supravieţuiască şi celui de-al doilea război mondial, reuşind să continue să promoveze programe de împerechere în Germania şi în toată lumea, scopul principal fiind acela de prezerva abilităţile de muncă ale acestui câine. Primul câine Rottweiler care a ajuns în America a fost dus de un imigrant German la sfârşitul anilor 1920, iar primii pui au apărut în anul 1930. Primul câine care a fost înregistrat în cadrul American Kennel Club a fost Stina v Felsenmeer în anul 1931. După cel de-al doilea război mondial, rasa a început să devină mult mai populară. La acea vreme era cunoscută cu precădere ca şi un câine foarte ascultător şi uşor de dresat. Cel mai mare număr de câini înregistraţi au fost la mijlocul anilor 1990, când existau peste 100.000 de câini în registrele American Kennel Club. Dar a fi atât de popular nu este neaparat un lucru bun pentru câini. Multă lume a început să profite de această popularitate pentru a se îmbogăţi, prin încrucişări care nu mai ţineau cont de eventualele probleme de sănătate sau de comportament. Acest lucru s-a întâmplat până când publicitatea negativă a făcut să scadă cerera pentru câinii din rasa Rottweiler. Abia atunci au reuşit crescătorii dedicaţi să reînvie rasa prin încrucişări atente, transformând declinul rasei în rasa pe care o ştim astăzi.
Descriere fizică:
Câinele din rasa Rottweiler este un câine de mărime medie înspre mare, bine făcut, fără să fie nici prea greu şi nici prea uşor în greutate. Este corect proporţionat, compact şi construit puternic, ceea ce arată că este foarte puternic, agil şi cu o rezistenţă de invidiat. Lungimea corpului, măsurată de la stern până la coadă, nu trebuie să depăşească cu mai mult de 15% înălţimea până la umeri. Capul îi este mare, dar proporţionat cu restul corpului. Craniul este lungime medie, larg între urechi. Linia frunţii este uşor arcuită dacă este privit din profil. Osul occipital este bine dezvoltat. Nasul îi este de asemenea bine dezvoltat, mai degrabă larg decât rotund şi cu nări relativ largi, tot timpul negre. Botul nu trebuie să îi fie nici prea lung şi nici prea scurt comparat cu regiunea craniului. Buzele îi sunt negre iar colţurile gurii nu sunt vizibile. Ochii îi sunt de mărime medie, de forma alunei, în culoare maro închis. Urechile sunt de asemenea de mărime medie, triunghiulare, depărtate una de cealaltă şi aşezate sus pe cap. Cu urechile aşezate înspre în faţă şi apropiate de cap, craniul pare a fi şi mai mare. Gâtul îi este puternic, de lungime medie, musculos şi uşor arcuit. Spatele îi este drept, puternic şi ferm, iar şoldurile îi sunt scurte şi puternice. Piepul este mare, larg şi adânc, cu coastele depărtate şi cu sternul bine evidenţiat. Mersul îi este elegant, cu spatele drept şi relativ stabil. Are un mers armonios, energic reuşind să acopere o suprafaţă mare. Blana este formată dintr-un strat exterior şi unul interior. Blana superioară este de lungime medie, aspră, densă. Blana interioară nu trebuie să se vadă de blana exterioară. Culoarea este neagră cu marcaje bine definite de culoare maro pe obraji, pe bot, gât, piept şi picioare, deasupra ochilor şi la baza cozii.
Personalitate:
Câinii din rasa Rottweiler au reputaţia de a fi câini vicioşi şi nişte atacatori reputabili, dar în ciuda a ceea ce se prezintă la televizor şi în filme, acesta nu este comportamentul lor general. Rottweilerii sunt nişte câini incredibil de loiali, ceea ce îi face şi nişte câini de pază foarte buni, protejându-şi familia neînfricaţi. Dar de aici şi până la a fi atacatori este cale lungă şi în general sunt dresaţi pentru a se comporta atât de antisocial. Atunci când sunt dresaţi şi socializaţi corect, aceşti câini dezvoltă un comportament echilibrat, fiind totodată şi nişte companioni excelenţi. Nu se vor face amici cu orice nou venit, ci îşi vor aloca timp pentru a decide cine este demn de timpul şi afecţiunea lor. Cu familiile lor sunt afectuoşi şi jucăuşi, şi majoritatea proprietarilor de Rottweiler au observt că aceşti câini nu îşi dau seama cât de mari sunt, dorind să se furişeze pe canapea sau pe pat alături de stăpânii lor. Pentru crescătorii experimentaţi de câini, care au timp să îşi aloce pentru a creşte o rasă de dimensiuni mari, această rasă Rottweiler este exact ceea ce au nevoie. Câinii din rasa Rottweiler au nevoie de exerciţii moderate pentru a-şi menţine sănătatea, fericirea şi temperamentul echilibrat. Sunt nişte câini mult prea mari pentru a fi crescuţi în apartament, potrivindu-se cel mai bine la casă. Rottweilerul trebuie să fie plimbat de câteva ori pe zi şi să îi fie permis să aibă cam o oră de alergat. Este important pentru Rottweiler să consume cât mai multă energie cu putinţă în timpul zilei, pentru că un câine plictisit va roade şi va mesteca tot ceea ce prinde în cale. În lunile de vară, exerciţiile câinelui ar trebui să fie limitate pentru că blana lor neagră îi predispune la insolaţii. Nu sunt chiar cei mai agili câini din lume, dar apreciază timpul extra petrecut în activităţi care să implice agilitatea. Câinii Rottweiler au fost utilizaţi înainte la mânatul vacilor, ceea ce înseamnă că instinctual au nevoie tot timpul să fie ocupaţi cu ceva. Puteţi să mergeţi cu Rottweilerul la plimbare pe munte, dacă vă place acest lucru. Un câine bine crescut poate să fie o adevărată bucurie pentru familie şi niciodată nu vor fi agresivi faţă de străini, indiferent cât de ciudaţi aceştia vor părea. Dar dacă acest câine este crescut pentru a avea ură faţă de străini sau alte tipuri de discriminări, atunci acesta va avea un comportament agresiv mai târziu. De asemenea, şi progeniturile lor vor prelua acelaşi comportament. Agresivitatea nu este un comportament natural pentru un Rottweiler şi orice crescător care consideră altfel, ar trebui să fie evitat .
Dresaj
Câinii din rasa Rottweiler nu sunt chiar cei mai uşor câini de dresaţi. De multe ori, stăpânii vor simţi că această obligaţie este una copleşitoare. Această rasă de dimensiuni mari arată dominanţă şi consideră că este la conducerea casei. Reguli şi limitări trebuie să fie impuse cu consistenţă, pentru că altfel, dacă îi oferiţi câinelui un deget, vă va lua toată mâna. Dresajul ar trebui să fie făcut cu încredere şi fermitate, dar niciodată cu duritate. Un Rottweiler are nevoie să vă respecte pentru ca apoi să accepte comenzi din partea dumneavoastră. Răspunsul câinelui la agresivitate şi la pedepse este desconsiderarea ca şi lider şi asumarea proprie a acestui rol. Dresajul trebuie să înceapă devreme, înainte ca orice alte obiceiuri să înceapă. Socializarea trebuie de asemenea să fie făcută adeseori şi de la o vârstă fragedă. Rottwailerii sunt în general speriaţi de străini, astfel că trebuie să fie învăţaţi să întâmpine oaspeţii cum se cuvine.
Toaletaj:
Periaţi blana câinilor din rasa Rottweiler în fiecare săptămână cu perie fermă pentru a îndepărta firele moarte de păr şi pentru a distribui uleiurile pielii. Îşi va pierde blana cel puţin de două ori pe an şi probabil că va trebui să îl periaţi mult mai des în acea perioadă pentru a ţine sub control firele moarte. Îmbăiaţi-l ori de câte ori e nevoie. Dacă îl îmbăiaţi afară, asiguraţi-vă că este destul de cald pentru a nu se îmbolnăvi. .
Nu uitați de asemenea de îngrijirea dentară. Cel mai bine este să îl spălați pe dinți cu periuța, cel puțin de câteva ori pe săptămână, pentru a-i îndepărta depunderile de piatră. Unghiile trebuie de asemenea îngrijite cel puțin lunar dacă el nu și le pilește în mod natural în timpul plimbărilor. Trebuie să aveți grijă la tăiatul unghiilor pentru că acestea conțin vase de sânge, iar dacă se întâmplă să tăiați unghiile prea adânc, data următoare câinele s-ar putea să nu mai accepte acest tratament.
Boli si afectiuni curente:
Rasa Rottweiler este o rasă care prezintă destul de multe condiții de sănătate față de celelalte rase. Printre bolile care pot să apară la această rasă sunt și următoarele:
– displazia de șold şi displazia de umăr, apare cel mai des odată cu îmbătrânirea câinilor din această rasă. Cel mai bine este să aflați dacă părinții câinelui au suferit sau suferă de astfel de boală;
– stenoza aortică reprezintă obstrucția fluxului sanguin prin valvele aortice. În timp, ventricului stâng se va dilata, ceea ce va duce la decompensarea cardiacă și la dezvoltarea insuficienței cardiace congestive;
– atrofia retinală progresivă este o boală oculară care implică deteriorarea graduală a retinei. La începutul bolii, câinii își pierd vederea nocturnă, urmând ca pe măsură ce boala se agravează, să își piardă și vederea pe timpul zilei;
– dilatația/torsiunea gastrică sau ”sindromul de volvulus” se caracterizează prin acumularea rapidă de aer în stomac, malpoziționarea stomacului. Acest lucru înseamnă că stomacul se tot umflă și nu mai permite să circule mâncarea din el;
– hipotiroidismul apare atunci când corpul nu poate să își mențină nivelurile corecte de hormoni tiroidieni;
– displazia retinei este o degenerare a retinei, care înseamnă că celulele țesutului retinian nu s-au dezvoltat complet. La căței, retina va apărea sub formă de straturi de țesut cutat;
– epilepsia este o condiție neurologică care de cele mai multe ori este moștenită. Atunci când suferă de epilepsie, câinele poate să aibă atacuri care îi vor provoca diverse comportamente ciudate;
– Osteochondrosis Dissecans (OCD) este o afecțiune ce apare la câinii de talie mare ce cresc rapid, unde unele cartilaje din încheieturi nu se formează corespunzător. Hrănirea câinelui într-o manieră corectă și echilibrată poate ajuta la dezvoltarea sănătoasă a încheieturilor. Cu toate acestea, însă, mulți câini au nevoie de intervenție chirurgicală pentru îndepărtarea cartilagiilor anormale;
– cancer de piele (carcinom scuamos cu celule). Acest tip de cancer apare în special la câinii cu degetele de la picioare acoperite de blană neagră. Înlăturarea degetului afectat poate să îl salveze de la afecțiuni mult mai grave;
– alergiile se manifestă destul de des la această rasă, cele mai întâlnite fiind cele la mâncare, cele la diverse elemente solide, și alergiile respiratorii.
