| Informaţii generale:
Câinele din rasa Schipperke face parte dintr-o rasă veche, dezvoltată în Belgia. A fost adeseori denumit ”Câinele Olandez”, lucru care de altfel este total eronat pentru că această rasă nu este asociată cu Olanda în niciun fel. Câinele Shipperke se crede că a evoluat din câinele ciobănesc negru denumit Leauvenaar, aceeași rasă care este creditată că ar sta la baza dezvoltării rasei Groenendael (Câinele Ciobănesc Belgian). În timp ce Groenendael a fost dezvoltat pentru a fi o rasă de muncă, în special pentru turmele de oi, câinele din rasa Schipperke a fost dezvoltat pentru a fi un câine de pază de dimensiuni mici. Au fost adeseori văzuți păzind vasele care erau ancorate în canalele dintre Bruxelles și Antwerp. Acest câine poartă distincția de a fi avut unul dintre primele ”showuri de specialitate”. Acest eveniment a avut loc în 1690, când membrii unei caste de fabricanți de papuci au fost invitați să își prezinte câinii lor Schipperke, precum și zgardele imense care erau un obicei la acea vreme, în Marele Palat din Bruxelles. Cunoscut la început sub denumirea de Spitske sau Spits, câinele Schipperke a primit numele pe care îl poartă și astăzi abia atunci când clubul rasei a fost format în anul 1888. Cuvântul |
Nume: Schipperke
Originea: Belgia Grupa: Câini de pază Inaltime: Femela 25 – 30 cm, Mascul 27 – 33 cm Greutate: Femela 5 – 7 kg, Mascul 6 – 8 kg Speranta medie de viata: până la 13 – 15 ani Culoare: negru. Temperament: Câinii Schipperke sunt niște animale foarte active. Ar trebui să fie plimbați de câteva ori pe zi și să li se permită să iasă în curte să alerge oricând este posibil. Dresaj: Se plictisesc foarte repede, motiv pentru care este important să mențineți sesiunile de dresaj scurte și să aveți o rutină variată pentru a le menține interesul. Caracteristici distinctive: Coada îi lipsește, nefiind cel puțin vizibilă. Blana câinelui adult este foarte caracteristică și trebuie să includă câteva lungimi distincte, atunci când este crescută natural. Blana este scurtă pe față, urechi și pe picioare. |
Schipperke poate să însemne ”micul cioban” sau ”micul căpitan”, oricare dintre acestea fiind acceptate datorită moștenirii pe care acest câine o avea. Câinele din rasa Schipperke a devenit un câine la modă după ce Regina Marie Henriette a văzut unul la un show canin în Bruxelles în anii 1885. Popularitatea rasei a crescut ulterior, iar Schipperke a început să fie importat și în Statele Unite ale Americii începând cu anii 1888. Primul club de specialitate în Statele Unite a fost format în anul 1905, dar clubul oficial, Clubul Schipperke din America nu a fost fondat până în anul 1929. Astăzi, câinele Schipperke este apreciat pentru deșteptăciunea sa, pentru devotament și versatilitate, precum și pentru simțul umorului de care dă dovadă. Se situează pe locul 82 din cele 155 de rase și varietăți de câini recunoscute de către AKC.
Hrănirea acestui câine ar trebui să se întâmple de două ori pe zi. Cât de mult mănâncă un câine adult depinde în mod direct de mărimea acestuia, de vârstă, de metabolism și de nivelul de activitate. Câinii sunt indivizi, la fel ca oamenii, astfel că nu se aplică pentru toți aceleași reguli în ceea ce privește mâncarea. Este evident că un câine super-activ are nevoie de mai multă mâncare decât unul căruia îi place să stea doar în canapea. Calitatea mâncării câinelui poate de asemenea să facă diferența. Cu cât este mai bună mâncarea, cu atât va însemna că vă veți răsfăța câinele. Trebuie să țineți cont de faptul că acestui câine îi place să mănânce, ceea ce înseamnă că poate să ajungă obez foarte repede. Dacă nu sunteți siguri dacă este supraponderal, faceți-i testul mâinii și din priviri. Prima dată, priviți-l de sus. Ar trebui să puteți să îi vedeți talia. Apoi, puneți-i mâna pe coloană, cu degetele despărțite. În mod normal ar trebui să îi puteți simți coastele fără să trebuiască să apăsați prea tare.
Descriere fizică:
Câinele din rasa Schipperke este unul agil, un câine de pază activ și un adevărat vânător de rozătoare. În aparență este un câine mic, înghesuit, negru, fără coadă și cu o față asemănătoare unei vulpi. Câinele este pătrățos dacă este văzut din profil și prezintă o blană distinctivă, care include zone cu blană în abundență, precum și cu o așa zisă fustă-pantaloni. Toate acestea crează o siluetă unică, care se aseamănă cu o curbă continuă de la umeri până la coadă. Expresia de pe chipul acestor câini este una întrebătoare, alertă și impunătoare, dar niciodată rea sau sălbatică. Capul perfect proporționat, acompaniat de ochii și urechile excelent poziționate, îi conferă acestui câine expresia ideală. Craniul este de lățime medie, îngustându-se înspre bot. Văzut din profil, cu urechile lăsate pe spate, craniul este ușor rotunjit. Mandibula superioară este ușor intrată sub ochi, astfel că atunci când este văzut de sus, capul formează un unghi ascuțit. Stopul este bine definit, dar nu proeminent. Lungimea botului este ușor mai mică decât lungimea craniului. Ochii ideali sunt mici, avali, de culoare maro închis și așezați destul de sus pe cap. Urechile îi sunt mici, triunghiulare, așezate în partea de sus a capului, purtate drepte atunci când este atent la ceva. Gâtul este de lungime moderată, ușor arcuit și în perfect echilibru cu restul siluetei câinelui. Linia spatelui este dreaptă sau ușor curbată între umeri și coadă. Existența coamei îl face pe câine să pară a fi mai înalt în zona umerilor decât în zona cozii. Pieptul îi este larg și adânc, ajungând până în zona coatelor. Coastele bine depărtate sunt largi în zona umerilor și mai mici în zona sternului. Șalele îi sunt scurte, musculoase. Coada îi lipsește, nefiind cel puțin vizibilă. Blana câinelui adult este foarte caracteristică și trebuie să includă câteva lungimi distincte, atunci când este crescută natural. Blana este scurtă pe față, urechi și pe picioare. Este de lungime medie pe corp și mai lungă în coamă. Coama începe din spatele urechilor și se extinde complet în jurul gâtului. Blana este abundentă, dreaptă și ușor aspră la atingere. Blana interioară este moale și densă, în special în jurul gâtului. Culoarea blănii ar trebui să fie neagră. Blana interioară poate să fie o culoare mai deschisă. În perioada schimbării blănii, aceasta poate să ia o culoare mai roșiatică.
Personalitate:
Conform celor spuse mai sus, câinele din rasa Schipperke este unul curios, inteligent, ușor înșelător, interesat de tot ceea ce se întâmplă în jurul său. Acești câini pot să fie cei mai curioși câini dintre toate rasele de câini, dorind să cunoască ce se întâmplă în jurul lor în fiecare minut. Capacitatea lor de a reacționa la orice lucru care ar putea să semene cu o amenințare îi face să fie niște câini de pază excelenți. Vă vor alerta ori de câte ori cineva se apropie de casă, indiferent dacă este o persoană ostilă sau nu. De fapt, numele lor se traduce ”Micul Căpitan” în Flamandă, primind acest nume datorită încrederii oamenilor în a lăsa bărcile lor pe mâna acestor câini. Câinii Schipperke doresc să fie incluși în toate activitățile familiei sale, fie că este vorba despre o aventură în aer liber, sau că se stă pe canapea la televizor ori la o plimbare cu mașina. Acești câini de dimensiuni mici se consideră niște membri activi ai casei și se așteaptă să fie tratați ca atare. Câinii Schipperke iubesc copiii și sunt fericiți să se joace cu ei. Sunt niște câini de companie perfecți pentru persoanele active de toate vârstele. În ceea ce privește necesarul de activitate al acestor câini, sub nicio formă nu trebuie să vă lăsați păcăliți de mărimea lor. Câinii Schipperke sunt niște animale foarte active. Ar trebui să fie plimbați de câteva ori pe zi și să li se permită să iasă în curte să alerge oricând este posibil. Mărimea lor îi face perfecți și pentru apartament, atâta timp cât vă luați angajamentul de a-i oferi destul exercițiu. Acestor câini le place să își arate capacitățile de agilitate. Sunt câini inteligenți care au nevoie să își folosească mintea precum și corpul pentru a-și păstra personalitatea echilibrată. În cursele de agilitate, câinii Schipperke vor reuși să își folosească atât corpul cât și inteligența și mai mult, vor avea ocazia să își petreacă mai mult timp cu persoanele dragi. Din punct de vedere al lătratului, acești câini sunt destul de gălăgioși. Simt că este treaba lor ca și ”Mic Căpitan” să vă anunțe despre orice persoană sau eveniment din apropiere. Îl puteți dresa să asculte comenzi, dar nu îl veți dresa niciodată să nu mai latre. Câinii Schipperke nu ar trebui să fie lăsați pe lângă alte animale care nu sunt câini. Rozătoarele și chiar și pisicile sunt în pericol în apropierea acestui câine. Socializarea ar trebuie să se întâmple devreme și destul de des. Natura acestui câine este să fie suspicios cu străinii, dar dacă îl țineți ca și animal de companie, atunci veți dori să aveți un câine crescut corect și sociabil.
Dresaj
Câinii din rasa Schipperke sunt destul de greu de dresat, dar cu puțină răbdare, acest lucru se poate face. Se plictisesc foarte repede, motiv pentru care este important să mențineți sesiunile de dresaj scurte și să aveți o rutină variată pentru a le menține interesul. Recompensele pozitive este tot ceea ce acești câini au nevoie pentru a învăța noi comportamente, noi comenzi. Sunt niște câini extrem de inteligenți și vă pot manipula în a ocoli regulile impuse, fie prin expresia feței lor, fie prin încălcarea acelei reguli de atât de multe ori încât veți renunța la ea. Consistența este cheia creșterii unui câine din rasa Schipperke. A-l învăța regulile casei poate de asemenea să fie o adevărată aventură, pentru că acesta este unul dintre modurile în care își arată independența. Dresajul pentru a-și face treburile afară sau într-un loc special amenajat poate să dureze între șase și opt luni.
Toaletaj:
Toaletajul unui câine Schipperke este destul de simplu. Un periaj săptămânal vă va ajuta să țineți departe părul câinelui prin toată casa, dar să nu vă gândiți că după periaj nu veți mai găsi niciun fir de păr. În perioada în care își schimbă blana va lăsa în urma lui dâre de blană. În această perioadă, o baie caldă îl va ajuta să scape de blana nedorită. Perioada de schimbare a blănii durează aproximativ un an. Câinele Schipperke este un câine curat, fără miros canin. Îmbăiați-l doar atunci când este necesar.
Nu uitați de asemenea de îngrijirea dentară. Cel mai bine este să îl spălați pe dinți cu periuța, cel puțin de câteva ori pe săptămână, pentru a-i îndepărta depunderile de piatră. Unghiile trebuie de asemenea îngrijite cel puțin lunar dacă el nu și le pilește în mod natural în timpul plimbărilor. Trebuie să aveți grijă la tăiatul unghiilor pentru că acestea conțin vase de sânge, iar dacă se întâmplă să tăiați unghiile prea adânc, data următoare câinele s-ar putea să nu mai accepte acest tratament.
Boli si afectiuni curente:
Rasa Schipperke este o rasă care prezintă destul de multe condiții de sănătate față de celelalte rase. Printre bolile care pot să apară la această rasă sunt și următoarele:
– displazia de șold şi displazia de umăr, apare cel mai des odată cu îmbătrânirea câinilor din această rasă. Cel mai bine este să aflați dacă părinții câinelui au suferit sau suferă de astfel de boală;
– atrofia retinală progresivă este o boală oculară care implică deteriorarea graduală a retinei. La începutul bolii, câinii își pierd vederea nocturnă, urmând ca pe măsură ce boala se agravează, să își piardă și vederea pe timpul zilei;
– dilatația/torsiunea gastrică sau ”sindromul de volvulus” se caracterizează prin acumularea rapidă de aer în stomac, malpoziționarea stomacului. Acest lucru înseamnă că stomacul se tot umflă și nu mai permite să circule mâncarea din el;
– hipotiroidismul apare atunci când corpul nu poate să își mențină nivelurile corecte de hormoni tiroidieni;
– diabetul apare destul de des la această rasă, în special în cazul câinilor care prezintă semne de obezitate. Câinii cu diabet pot fi tratați prin dietă și cu ajutorul injecțiilor cu insulină. Semnele de diabet includ și urinarea excesivă, sete continuă și pierderea în greutate în ciuda unui apetit consistent;
– colapsul traheal este o afecțiune a traheei, care aduce cu ea o inconsistență a inelelor cartilaginoase care stau la baza formării tubului traheei, acestea aplatizându-se. Puteți să vă dați seama de această boală dacă observați o tuse excesivă sau senzații de sufocare la câinele dumneavoastră;
– displazia retinei este o degenerare a retinei, care înseamnă că celulele țesutului retinian nu s-au dezvoltat complet. La căței, retina va apărea sub formă de straturi de țesut cutat;
– epilepsia este o condiție neurologică care de cele mai multe ori este moștenită. Atunci când suferă de epilepsie, câinele poate să aibă atacuri care îi vor provoca diverse comportamente ciudate.
