| Informaţii generale:Rasa Field Spaniel a fost dezvoltată în Anglia, în a doua jumătate a secolului XIX. De la această rasă s-a dorit să se obțină câini de mărime medie, în totalitate negri, ceea ce la acea vreme era destul de ieșit din comun, deoarece majoritatea vânătorilor preferau câinii care să aibă și ceva pete albe pentru a putea fi observați mai ușor în câmp. Rasa Field Spaniel a fost creată aproape în același timp în care show-urile de conformație au luat amploare printre iubitorii de câini. Câinii din această rasă sunt considerați a fi primii spanieli dezvoltați atât pentru a se comporta excelent în show-urile de conformație, cât și să presteze o muncă excelentă pe timpul vânătorii. Până în anul 1901, spanielii erau împărțiți în două grupe, în funcție de greutate, astfel că dacă un cățel creștea mai mare de 11 kg, acesta aparținea grupei Field Spaniel. Dacă greutatea acestui cățel era mai mică de 11 kg, atunci era clasificat ca și Cocker Spaniel. Rasa a avut parte încă de la început de popularitate, dar din cauza unor încrucișări mai puțin fericite, iubitorii l-au transformat într-un câine care este mai mult lung decât este înalt, cu picioare scurte, un cap mare și mult prea multă blană. Acest lucru nu i-a adus mare admirație din punct de vedere al capacității sale de vânător, motiv pentru care publicul și-a exprimat dezamăgirea. În acel moment, popularitatea Fieldului Spaniel a ajuns într-un mare impas. Din fericire, un iubitor de câini, pe nume Mortimer Smith a făcut eforturi susținute pentru a-i aduce înapoi caracteristicile fizice inițiale. Primul Field Spaniel, denumit Colehill | Nume: Field Spaniel
Originea: Anglia Grupa: Câini de vânătoare
Greutate: Femela 16 – 20 kg, Mascul 18 – 23 kg Speranta medie de viata: până la 10 – 12 ani Culoare: roșu închis, galben maroniu, mahon sau negru. Temperament: Câinii din rasa Field Spaniel iubesc oamenii și îi consideră pe toți membrii familiei ca fiind prietenii lor cei mai buni. Dresaj: Le place să facă lucrurile în stilul lor propriu, motiv pentru care veți avea nevoie de destul de multe bunătăți pentru a le îndrepta atenția înspre alte activități, și pentru a le schimba comportamentul. Caracteristici distinctive: Mersul îi este destul de lung și așezat, cu capul purtat cu mândrie și mereu în alertă și cu o coadă care se mișcă mereu dar care nu este ținută în sus. |
Rufus a fost înregistrat în AKC în anul 1894, dar a urmat anul 1909 când un incendiu a distrus un adăpost de Field Spanieli, ceea ce a dus rasa în pragul dispariției în Statele Unite ale Americii. Ultima înregistrare a unui Field Spaniel a fost în anul 1930. Abia în anul 1967 au mai fost importați Field Spanieli, trei exemplare mai exact, care au pus din nou bazele acestei rase.
Descriere fizică:
Rasa Field Spaniel este formată din câini mai mult lungi decât înalți, solizi dar cu oase de o greutate moderată. Despre această rasă se spune că este formată din câini fără exagerări, o frumoasă combinație între util și plăcut. Mersul îi este destul de lung și așezat, cu capul purtat cu mândrie și mereu în alertă și cu o coadă care se mișcă mereu dar care nu este ținută în sus. Field Spanielul este creat atât pentru activități dar și pentru rezistență, aceasta permițându-i să vâneze în zone foarte dese sau chiar în apă. Are un cap teșit și o privire aproape tristă, cu acei ochi mari și depărtați unul de celălalt. Are un bot mare cu un nas de culoare maro. Caracteristic acestei rase sunt sprâncenele care sunt destul de pronunțate. Urechile îi sunt mari, blănoase, franjurate și ținute căzut. Are un singur rând de blană, care este dreaptă sau puțin ondulată, de o lungime medie, oferindu-i o protecție destul de bună împotriva mărăcinilor, ghimpilor și atunci când intră în apă.
Personalitate:
Fiind mai mare decât Cocker-ul Spaniel și mai mic decât Springer Spaniel, câinele din rasa Field Spaniel este un câine plin de energie. Au un temperament mai liniștit decât ceilalți spanieli și sunt în general mai prietenoși cu toată lumea. Le place să se joace în exterior și se simt extraordinar de bine când sunt implicați în activitățile familiei, cum sunt înotatul, plimbatul, mersul pe bicicletă și vânătoarea. Sunt câini incredibil de agili, ceea ce le permite să se miște cu rapiditate prin tufișuri dense și să sperie păsările din locurile în care sunt ascunse. Câinii din rasa Field Spaniel iubesc oamenii și îi consideră pe toți membrii familiei ca fiind prietenii lor cei mai buni. De asemenea, le place apa, având reputația de a face un dezastru din bolul lor de apă, stropind peste tot și considerându-l mica lor piscină. Temperamentul lor, răbdarea cu copiii și capacitatea de dresaj face din Field Spanieli să fie o alegere excelentă pentru cei care au pentru prima dată un câine, mai ales dacă sunteți o persoană căreia îi plac activitățile fizice. Field Spanielul nu este un câine de familie leneș. Mărimea lor medie le permite să fie ținuți în apartamente, dar este indicat să aibă un spațiu de joacă mai mare. Au nevoie să se joace în exterior și să alerge în fiecare zi. Dacă îi trimiteți să se joace în spatele casei, în curte, nu veți rezolva mare lucru pentru că ei așteaptă să vă implicați și dumneavoastră în activități alături de ei. Dacă puteți să îi oferiți curse cu obstacole sau exerciții care să îi folosească agilitatea, atunci cu atât mai bine. Dacă reușiți să îl duceți la câte o partidă de vânătoare, atunci veți avea cu siguranță un câine fericit. Corpul lor agil îi face să fie niște companioni excelenți în vânătoarea de păsări. Sunt capabili să sperie păsările din tufișuri și să aducă prada căzută în apă. Dacă nu au parte de destul de multă activitate, atunci ar putea să devină foarte anxioși și distructivi. Lătratul și mestecatul lucrurilor este ceva normal la Field Spaniel, dar acestea doar în cazurile în care nu au o altă activitate sau sunt lăsați singuri perioade lungi de timp. Sunt câini care iubesc să fie în apropierea oamenilor și devin foarte atașați de familie. Este esențial să îi dresați să nu mai latre, pentru că altfel, aceștia sunt câini care vor lătra ori de câte ori cineva trece pe stradă sau se oprește la poartă.
Dresaj
Câinii din rasa Field Spaniel, la fel ca orice altă rasă capabilă de efort susținut, poate să dea semne de independență în activitățile pe care le face, ceea ce poate să ducă la adevărate provocări atunci când este vorba de dresaj. Le place să facă lucrurile în stilul lor propriu, motiv pentru care veți avea nevoie de destul de multe bunătăți pentru a le îndrepta atenția înspre alte activități, și pentru a le schimba comportamentul. Cel mai bine este să îi dresați în etape de scurtă durată, pentru a nu le permite să se plictisească. De asemenea, trebuie să înțelegeți că Fieldul Spaniel se poate dresa foarte ușor dacă folosiți bunătăți și recompense și dacă vă purtați blând cu el, și dacă nu folosiți un tratament dur.
Toaletaj:
Câinii din rasa Field Spaniel necesită cel mai mic nivel de îngrijire dintre toate rasele de spanieli. Tot ce trebuie să faceți este să îi periați blana cu regularitate și să îl îmbăiați atât cât este necesar.
Nu uitați de asemenea de îngrijirea dentară. Cel mai bine este să îl spălați pe dinți cu periuța, cel puțin de câteva ori pe săptămână, pentru a-i îndepărta depunerile de piatră. Unghiile trebuie de asemenea îngrijite cel puțin lunar dacă el nu și le pilește în mod natural în timpul plimbărilor. Trebuie să aveți grijă la tăiatul unghiilor pentru că acestea conțin vase de sânge, iar dacă se întâmplă să tăiați unghiile prea adânc, data următoare câinele s-ar putea să nu mai accepte acest tratament.
Boli si afectiuni curente:
Rasa Field Spaniel este o rasă care prezintă destul de multe condiții de sănătate față de celelalte rase. Printre bolile care pot să apară la această rasă sunt și următoarele:
– displazia de șold şi displazia de umăr, apare cel mai des odată cu îmbătrânirea câinilor din această rasă. Cel mai bine este să aflați dacă părinții câinelui au suferit sau suferă de astfel de boală;
– infecția urechii apare la câinii care au de obicei urechile mari și lăsate în jos. Acestea vor menține umezeala și nu vor permite interiorului să se usuce la fel ca restul blănii. Mediul umed și cald din interior este preferatul bacteriilor. Un câine cu infecție la urechi va scutura capul frecvent sau se va scărpina folosindu-și laba piciorului;
– atrofia retinală progresivă este o boală oculară care implică deteriorarea graduală a retinei. La începutul bolii, câinii își pierd vederea nocturnă, urmând ca pe măsură ce boala se agravează, să își piardă și vederea pe timpul zilei;
– alergiile se manifestă destul de des la această rasă, cele mai întâlnite fiind cele la mâncare, cele la diverse elemente solide, și alergiile respiratorii;
– cataracta apare de obicei la vârsta de 1 sau 2 ani, cunoscută și ca și cataractă juvenilă. De obicei nu duce la orbire, dar este indicat ca animalele care prezintă această afecțiune să nu li se permită să aibă urmași.
– ectropionul este o afecțiune prin care se modifică poziția pleoapei inferioare prin răsfrângerea către exterior a marginii libere a pleoapei și apariția fundului de sac conjunctival;
– epilepsia este o condiție neurologică care de cele mai multe ori este moștenită. Atunci când suferă de epilepsie, câinele poate să aibă atacuri care îi vor provoca diverse comportamente ciudate;
– anemia hemolitică autoimună este o afecțiune în care propriul sistem imunitar atacă în mod eronat propriile sale celule roșii din sânge, cauzând astfel dezintegrarea lor;
– hipotiroidismul apare atunci când corpul nu poate să își mențină nivelurile corecte de hormoni tiroidieni;
– alte tipuri de tumori, cum este adenocarcinomul (tumoare epitelială malignă), fibrosarcomul osos (neoplazie ce se dezvoltă din celulele fibroblastice ale țesutului conjunctiv interstițial al osului), hemangiosarcomul (tumoare malignă din jurul vaselor sanguine), melanomul (cancer de piele format din înmulțirea dezorganizată a celulelor care produc pigment în piele), osteosarcomul (cel mai întâlnit tip de cancer osos malign).
