| Informaţii generale:
Originile rasei datează în jurul anilor 1650, în America, în perioada în care englezii au adus primii câini de vânătoare de vulpi pe teritoriu american. În această perioadă, americanii au descoperit și aprofundat trei lucruri : călăria, trasul cu pușca și mesele festine, într-unul singur, vânătoarea. Chiar și marele George Washington își umplea timpul liber cu mersul la vânătoare. De atunci, această rasă a fost mixată cu diferite importuri din Italia, Germania, Franța. Abia în jurul anilor 1850, pedigree-ul câinilor de vânătoare de vulpi a apărut în America. În același timp, vânătoarea a început să facă furori și în Sudul Americii, mai ales în zonele muntoase. Vânătorii de acolo, însă, preferau un câine mai rapid, capabil atât să urmărească, să alerge și să prindă o vulpe, cât și să alerge după o căprioară dacă era cazul.Cu timpul, această rasă a devenit tot mai accentuată ca și caracteristici decât omologii lor din Anglia. Bineînțeles că a urmat o dezvoltare pe orizontală a acestei rase, câinii obținând anumite caracteristici, mai ales din diferite împerecheri. Unul dintre cei mai cunoscuți câini rezultați din aceste împerecheri sunt cei denumiți ”Walker”. |
Nume: American Foxhound
Originea: USA Grupa: Câini de vânătoare Înălţime: Femela 53 – 61 cm, Mascul 56 – 63 cm Greutate: Femela 18 – 29 kg, Mascul 18 – 29 kg Speranţa medie de viaţă: 12 – 15 ani Culoare: maro cu alb și negru Temperament: jucăuș, energic, încăpățânat. Dresaj: Cu toate că este un câine deosebit de inteligent, dresajul acestuia necesită răbdare, perseverență și nervi de oțel. Caracteristici distinctive: Privirea blândă, blajină, cu ochii de obicei căprui sau maronii, nu denotă deloc firea lui vânătorească. |
Această caracteristică a fost obținută de la un câine numit Conducătorul Tennessee, care se presupune că a fost furat de către un negustor în timpul unei vânători de căprioare și vândut lui George Washington. La rândul lui, George Washington este recunoscut în unele cercuri ca fiind părintele acestei rase. Numele de Walker la această linie a rasei a fost dat după frații Walker, cei care au ținut pentru o lungă perioadă de timp evidența descendenților acestei rase în curtea lui George Washington. Alte linii care conțin caracteristici distincte ale rasei Foxhound sunt și Trigg, Goodman, July, Calhoun și Hudspeth. Acești câini au devenit în timp ori câini de vânătoare sau câini folosiți în concursuri de vânătoare, specializați mai ales pe competiție individuală sau în grup, în haită. Câinele pregătit pentru haită este considerat ca fiind prototipul câinelui din rasa Foxhound.
Câinii din această rasă sunt recunoscuți pentru viteza lor, pentru rezistența lor și pentru salturile de care sunt capabili. De asemenea, o caracteristică puternică este simțul olfactiv atât de bine dezvoltat și capacitatea de a vâna în haită. Rasa Foxhound a fost una dintre primele rase înregistrate în AKC (American Kennel Club, registrul raselor din întreaga lume) și totuși, înregistrările au fost în număr destul de mic. Unul dintre motivele pentru numărul mic de înregistrări este interesul scăzut pentru deținătorii de Foxhound față de AKC. Majoritatea dețin un număr mai mare de câini din această rasă, pentru vânătoare, nu pentru expoziție.
Descriere fizică:
Foxhoundul American are o lungime moderată, cu o musculatură dezvoltată și este totodată puternic. Are capul lung și turtit. Urechile îi sunt lăsate atârnând până în apropierea obrajilor, fără să poată să le ridice și cu o textură fină pe suprafața lor. Privirea blândă, blajină, cu ochii de obicei căprui sau maronii, nu denotă deloc firea lui vânătorească. Coada are o lungime moderată și aproape niciodată nu o ține arcuită înspre spate.
Personalitate:
Foxhoundul american este născut pentru alergare. Dacă un câine din această rasă nu își face exercițiile zilnice, energia pe care o cumulează îl duce în pragul plictiselii, ceea ce îl poate face să devină distructiv. O probabilitate destul de ridicată în acest caz este cea în care câinele își folosește dinții pentru a distruge tot ceea ce prinde la îndemână. Din acest motiv, persoana care deține un Foxhound american trebuie să își aloce timp pentru a-i asigura exercițiile fizice câinelui său. Mai mult decât atât, câinele trebuie să fie ținut în lesă sau într-o zonă îngrădită. Aveți de asemenea grijă când sunteți cu el prin zone publice. Nu îi este frică să se arunce în fața unei mașini, fără să fie conștient de ceea ce va urma. În interiorul familiei se simte excelent, câinele fiind unul iubitor și loial. În jurul copiilor se descurcă minunat, precum și în jurul altor animale domestice. Din punct de vedere al acestui ultim aspect, Foxhoundul American se descurcă destul de bine cu alți câini, dar pot deveni agresivi când întâlnesc câini de același sex. Un semn distinctiv al acestei rase îl constituie lătratul, care este gălăgios și grav totodată, fiind urmat imediat de un urlet pe o tonalitate înaltă. Acest lucru supără de obicei lumea din jur. Totuși, partea bună este că acest câine nu latră prea des.
Pentru că este o rasă de vânătoare și pentru că fac acest lucru foarte bine fără să fie împinși de la spate, aceastei rase îi este dificil să înțeleagă de ce trebuie să asculte de oameni și de comenzile lor. Câinii foxhound care au fost crescuți în compania altor câini de vânătoare și nu în sânul unei familii umane, pot fi destul de greu de stăpânit din cauza caracterului lor de apartenență la o haită. Doar socializarea din perioade timpurii poate să îl facă să înțeleagă legătura cu omul.
Dresaj:
Fiind un câine care adoră independența și care este destul de încăpățânat, dresajul acestuia poate să devină o adevărată povară. La fel de importantă este socializarea în cazul acestei rase. Cu toate că este un câine deosebit de inteligent, dresajul acestuia necesită răbdare, perseverență și nervi de oțel. Datorită simțului olfactiv extrem de bine dezvoltat, este foarte posibil ca în cazul în care nasul său a simțit o urmă interesantă, să lase baltă instructajul și să ignore complet comenzile pe care le dați.
Toaletaj:
Blana acestei rase este scurtă și aspră, menită să apere corpul de obstacolele nedorite întâlnite pe câmpurile pe care aleargă. Un periaj săptămânal este îndeajuns pentru a îndepărta toate mizeriile adunate de-a lungul timpului. Nu necesită nicio spălare prea deasă, cu excepția cazurilor în care mirosul său de câine a devenit foarte puternic sau atunci când este atât de murdar încât riscă să facă o mulțime de boli.
Îngrijirea ochilor și a urechilor este un alt element important. Sunt sensibili la afecțiuni, iar urechile lăsate, nepermițând circularea consistentă a aerului, pot fi o sursă de astfel de afecțiuni.
Nu uitați de asemenea de îngrijirea dentară. Cel mai bine este să îl spălați pe dinți cu periuța în fiecare zi pentru a-i îndepărta depunderile de piatră. Unghiile trebuie de asemenea îngrijite cel puțin lunar dacă el nu și le pilește în mod natural în timp ce alearga.
Boli si afectiuni curente:
Această rasă este una rezistentă la boli și mai mult, nu sunt cunoscute boli care să fie transmise ereditar. Ca afectiuni specifice ce pot fi intalnite la aceasta rasa:
Trombocitopenie la câini – Trombocitopenia este o condiție medicală care se manifestă atunci când trombocitele devin prea scăzute la animalele. Trombocitele sunt produse în măduva osoasă și apoi eliberate în fluxul de sânge. Ele servesc, de asemenea, o funcție extrem de importantă în menținerea hemostazei. Scăderea numărului de trombocite poate apărea la orice rasă de caine și la orice vârstă. Câinii care prezintă o astfel de boală pot fi recunoscuți dacă manifestă simptome ca și febră, letargie, murmur, sângerară urinară, tuse excesivă, etc.
