| Informaţii generale:
Rasa de câini Sussex Spaniel se crede că a apărut pe moșia Rosehill Park din Brightling, Sussex County, Anglia, undeva în jurul anilor 1850. Proprietarul moșiei Rosehill, Augustus Elliot Fuller este cel care a dezvoltat această rasă ca și rasă de teren, construită să răzbată cu ușurință prin tufișurile dese și pentru a scoate vânatul la iveală. Se crede că Fuller a încrucișat o varietate de rase Spaniel, inclusiv rasa Springer Spaniel, cu câini de tipul hound pentru a obține rasa Sussex. În anul 1882, Moses Woolland a început să fie implicat și el în dezvoltarea rasei. În doar câțiva ani a reușit să domine ringurile de concurs cu câinii săi din rasa Sussex Spaniel. De asemenea, a mai dezvoltat și a prezentat și câini din rasa Field Spaniel, sub numele de Bridford. O altă persoană importantă în istoria rasei Sussex Spaniel este Campbell Newington, care a reușit să obțină primul său Sussex în anul 1887. Împreună, Newington și Woolland au îmbunătățit rasa Sussex Spaniel și au obținut o consistență clară în calitate și aspect. În anul 1909, o altă persoană pe nume J.E. Kerr a început să prezinte și să crească Sussex Spaniel în Castelul Harviestoun din Scoția, acolo unde era totodată recunoscut și pentru poenii săi Shetland și pentru câinii din rasa Cairn Terrier. La fel ca multe alte rase, și aceasta a fost grav afectată de efectele Primului Război Mondial. Preferințele de vânătoare ale nobilimii Britanice s-a schimbat în timp, astfel că în loc de un câine |
Nume: Sussex Spaniel
Originea: Marea Britanie Grupa: Câini de vânătoare Inaltime: Femela 32 – 35 cm, Mascul 33 – 38 cm Greutate: Femela 15 – 17 kg, Mascul 16 -20 kg Speranta medie de viata: până la 12 – 14 ani Culoare: maro – gălbui Temperament: Acești câini de vânătoare au fost meniți să stea zile întregi în câmp, să muncească pe un teren dificil și pe orice fel de vreme. Un astfel de background îi oferă câinelui Sussex destulă energie, motiv pentru care nu trebuie să îl considerați un câine de canapea. Dresaj: Disciplina dură îl va face să vă ignore. Sunt niște câini de dimensiuni mici, dar care au o doză foarte mare de dominanță, astfel că trebuie să îi arătați constant cine este liderul în casă. Caracteristici distinctive: Întregul său corp este caracterizat ca fiind jos și lung, cu spatele drept. Coada nu depășește 15 cm și este ținută în jos. Atunci când merge, câinele Sussex Spaniel prezintă o mișcare elegantă a cozii, dar nu o ridică niciodată peste nivelul spatelui. |
spaniel cu centrul de greutate jos și alungit, aceștia au început să se uite înspre un câine de vânătoare cu picioare mai lungi, pregătit pentru viteză în câmp deschis. Și acest câine nu era Sussex-ul Spaniel dezvoltat de Woolland, Newington și Kerr. Rasa a suferit mult în perioada anilor 1920. Până la finalul anilor 1930, au început să reapară noi specimene din această rasă. Câțiva câini Sussex Spaniel au fost importați în Statele Unite ale Americii în această perioadă, fiind totodată salvați câțiva de pe un vapor care a fost scufundat de un submarin german. Cel de-al Doilea Război Mondial aproape a dus la extincția rasei în Marea Britanie. Din fericire, o entuziastă crescătoare a rasei, pe nume Joy Freer, a reușit să salveze rasa de la extincție. Joy Freer a primit primul său Sussex Spaniel în anul 1923 și a început să participe la competiții și să dezvolte rasa într-un adăpost pe nume Four Clover. A crescut primul său campion în anul 1925, despre care se spunea la vremea respectivă că era cel mai bun specimen existent. Pe perioada celui de-al Doilea Război Mondial, Joy Freer a ținut opt câini Sussex Spaniel. Acești opt câini se crede că reprezintă bazele rasei de Sussex Spaniel de astăzi. După război, rasa a simțit o ușoară revenire în Statele Unite. Cu toate că este în continuare un câine destul de rar de găsit, Sussex Spaniel nu mai este în pericol de dispariție. Astăzi, câinele din rasa Sussex Spaniel este un câine competitiv în competiții și care își face apariția la toate evenimentele găzduite de către American Kennel Club.
Descriere fizică:
Câinele din rasa Sussex Spaniel este un companion de vânătoare excelent, ajutat fiind de picioarele scurte, constituția masivă, corpul lung, perfect pentru penetrarea tufișurilor dese și pentru a speria vânatul. Puterea, manevrabilitatea și dorința acestui câine de a se face util erau calitățile perfecte pentru Sussex Spaniel. Acest câine prezintă un corp lung și apropiat de pământ, dreptunghiular și cu un aspect mai degrabă masiv la care se adaugă manevrabilitate și o mișcare bună a cozii. Mărimea acestui câine este între 33 și 38 cm, iar greutatea sa se situează între 15 și 20 kg. Ca și proporții, acest câine are un aspect dreptunghiular, având în vedere că este mai lung decât este înalt. De asemenea, este un câine musculos și masiv. O caracteristică principală a acestei rase este expresia sa mereu gravă și serioasă. Ochii îi sunt maro, destul de mari și blânzi. Urechile îi sunt groase, destul de mari, late la vârfuri și lăsate să cadă pe lângă obraz. Craniul are o lungime moderată, fiind totodată lat și cu un stop bine definit. Sprâncenele îi sunt destul de grele, iar osul occipital este plin, dar nu ascuțit, ceea ce îi conferă un aspect grav al feței. Botul ar trebui să fie de aproximativ nouă cm lungime, larg și pătrat dacă este văzut din profil. Nările îi sunt bine dezvoltate și colorate maro. Gâtul îi este mai degrabă scurt, puternic și ușor arcuit. Întregul său corp este caracterizat ca fiind jos și lung, cu spatele drept. Pieptul îi este rotund, mai ales în spatele umerilor, fiind adânc și lat. Coada nu depășește 15 cm și este ținută în jos. Atunci când merge, câinele Sussex Spaniel prezintă o mișcare elegantă a cozii, dar nu o ridică niciodată peste nivelul spatelui. Blana este abundentă, dreaptă sau ușor vălurită, dar fără nicio tendință de a se încreți. Urechile sunt acoperite de păr moale, vălurit. Coada de asemenea este acoperită cu blană de lungime moderată. Blana dintre degetele de la picioare trebuie să fie lăsată suficient de lungă pentru a acoperi unghiile. Culoarea este maro – gălbui.
Personalitate:
Câinele din rasa Sussex Spaniel este un câine blând, ușor de lucrat, afectuos și căruia îi face plăcere să fie un participant activ în viața familiei. Sunt fericiți să stea leneși pe canapea pentru a se relaxa într-o Duminică după-masă, dar atunci când sunt afară, câinii Sussex sunt plini de viață, alergând, sărind și jucându-se ca și când ar fi niște copii. Acești câini de vânătoare au fost meniți să stea zile întregi în câmp, să muncească pe un teren dificil și pe orice fel de vreme. Un astfel de background îi oferă câinelui Sussex destulă energie, motiv pentru care nu trebuie să îl considerați un câine de canapea. Are nevoie de câteva plimbări în fiecare zi și destul timp pentru a alerga, dar atâta timp cât aceste activități implică și un membru al familiei, câinele va fi fericit. Câinele Sussex Spaniel este excelent cu copiii mai în vârstă, se înțelege excelent cu alte animale și este un companion excelent pentru familie. Sunt câini care au nevoie de o mulțime de activitate susținută pentru a-i menține sănătoși, fericiți și echilibrați. Sunt destul de mici pentru a trăi într-un apartament, dar chiar și așa, stăpânii ar trebui să aibă un stil de viață activ. Le plac ieșirile, plimbările, alergările scurte, hikingul și săriturile în lacuri sau piscine. Le face de asemenea plăcere să se joace în curtea din spate alături de copii. Această rasă este foarte deșteaptă și agilă, astfel că dacă este posibil să fie implicat în activități de agilitate ar fi excelent, pentru că i-ar permite atât să își consume energia, cât și să își folosească creierul. Câinele Sussex se plictisește repede și are nevoie să facă tot timpul activități interesante, în caz contrar va începe să roadă mobila sau să sape în grădină. Sussex Spaniel este obișnuit să latre atunci când este la vânătoare pentru a comunica cu vânătorii, astfel că tendința de a lătra este una normală. Va lătra să vă anunțe că cineva se apropie, se îndepărtează sau că trece strada. Se grăbesc să vă anunțe că ceva se întâmplă, ceea ce îl face un câine de pază foarte bun, dar un coleg de apartament destul de enervant. Cel mai bun lucru este să îl învățați comenzile pentru a se opri din lătrat. Atunci când sunt bine dresați și socializați de mici, câinii Sussex au un temperament foarte docil și sunt politicoși cu străinii sau cu alți câini. Atunci când acest lucru nu se întâmplă, vor fi mereu retrași în fața străinilor și nerăbdători cu alți câini. Este foarte important ca acest câine să fie expus la noi situații și la noi persoane cât de mult posibil cât timp este mic. Anxietatea cauzată de separare apare imediat la acești câini. Le place să fie în preajma oamenilor și pot să devină depresivi sau anxioși când sunt lăsați singuri perioade lungi de timp.
Dresaj
Cu toate că este un câine destul de ușor de manevrat, câinele Sussex Spaniel poate să fie dificil de dresat. Crescătorii încurajează proprietarii să înceapă dresajul încă de când ajunge câinele acasă, la aproximativ 8 – 12 săptămâni. Metodele pozitive și bunătățurile sunt cele mai bune căi prin care îl puteți face să răspundă la comenzi. Disciplina dură îl va face să vă ignore. Sunt niște câini de dimensiuni mici, dar care au o doză foarte mare de dominanță, astfel că trebuie să îi arătați constant cine este liderul în casă. Dacă veți lăsa garda jos, câinele Sussex va lua acest lucru ca pe o invitație să facă ce vrea. Cu toate că pot să fie greu de dresat, odată ce lidershipul a fost staiblit, comenzile de bază învățate, ar trebui să îl implicați în activități de agilitate pentru a-l menține sănătos din punct de vedere fizic și mental.
Toaletaj:
Câinele din rasa Sussex Spaniel își pierde blana în mod moderat. Periajul zilnic va menține pierderea părului la un nivel rezonabil, dar puteți totodată să îl periați și doar o dată pe săptămână. Nu este necesar să îi scurtați sau să îi tăiați blana, cu excepția celei de pe picioare. Puteți să îl îmbăiați cât este nevoie.
Nu uitați de asemenea de îngrijirea dentară. Cel mai bine este să îl spălați pe dinți cu periuța, cel puțin de câteva ori pe săptămână, pentru a-i îndepărta depunderile de piatră. Unghiile trebuie de asemenea îngrijite cel puțin lunar dacă el nu și le pilește în mod natural în timpul plimbărilor. Trebuie să aveți grijă la tăiatul unghiilor pentru că acestea conțin vase de sânge, iar dacă se întâmplă să tăiați unghiile prea adânc, data următoare câinele s-ar putea să nu mai accepte acest tratament.
Boli si afectiuni curente:
Rasa de câini Sussex Spaniel este o rasă care prezintă destul de multe condiții de sănătate față de celelalte rase. Printre bolile care pot să apară la această rasă sunt și următoarele:
– displazia de șold şi displazia de umăr, apare cel mai des odată cu îmbătrânirea câinilor din această rasă. Cel mai bine este să aflați dacă părinții câinelui au suferit sau suferă de astfel de boală;
– atrofia retinală progresivă este o boală oculară care implică deteriorarea graduală a retinei. La începutul bolii, câinii își pierd vederea nocturnă, urmând ca pe măsură ce boala se agravează, să își piardă și vederea pe timpul zilei;
– dilatația/torsiunea gastrică sau ”sindromul de volvulus” se caracterizează prin acumularea rapidă de aer în stomac, malpoziționarea stomacului. Acest lucru înseamnă că stomacul se tot umflă și nu mai permite să circule mâncarea din el;
– narcolepsia este o dereglare neurologică cauzată de incapacitatea creierul de a realiza un tipar regulat în ceea ce privește trezitul și adormitul. Un câine cu această boală va deveni subit somnoros și imediat va și adormi;
– hernia de disc este o afecțiune în care discul intervertebral se degenerează și nu mai amortizează șocurile la nivel intervertebral. Acest lucru face discul să împingă în măduva spinării, cauzând dureri intense, paralizie, lipsa controlului asupra vezicii;
– stenoza pulmonară este prezentată încă de la naștere, reprezintă un defect caracterizat prin îngustarea și obstrucționarea sângelui de către supapa care separă inima de artera pulmonară.;
– insuficiența valvei mitrale este una dintre cele mai frecvente insuficiențe cardiace la câinii adulți și la cei de talie mică. Această insuficiență apare de obicei pe cale genetică, care duce la o îngroșare progresivă a valvulelor și chiar închiderea incompletă a valvei. Acest lucru duce la blocarea intrării sângelui în atriumul stâng. Semne ale bolii sunt murmurul inimii, lichid în plămâni, inimă mare, lipsă energie și scăderea forței musculare.
– pietre la rinichi – vor cauza sângerarea uretrei și dureri care îl vor face să urineze foarte des. Chiar dacă pietrele de dimensiuni mici se vor elimina singure, este indicat să se consulte medicul veterinar.
