| Informaţii generale:
Specia de Papagali Jardine (Poicephalus Gulielmi Gulielmi), cunoscuți de asemenea ca și Papagali cu Fruntea Roșie, Papagali Congo Red-Crowned sau Papagali Peruca lui William (William´s Fig), sunt una dintre cele mai mari specii de Poicephalus. Sunt nativi în Vestul, Centrul și Estul Africii. Primul papagal Jardine identificat științific a fost denumit Congo Jack. Papagalul a fost adus în viață din Congo în Marea Britanie de către fiul lui Sir William Jardine la reîntoarcerea acestuia dintr-o călătorie de trei ani. Sir William Jardine a dat acestei specii numele de Pionus Gulielmi, după fiul său, al cărui nume era William R.N. (în latină: Gulielmi înseamnă ”William´s”). Durata de viață a acestor papagali poate să ajungă și chiar să depășească vârsta de 60 ani, dar majoritatea papagalilor ținuți în captivitate trăiesc aproximativ 30 ani. Papagalii Jardine sunt nativi în Africa, unde ocupă o zonă destul de mare. În mod specific, aceștia apar în Sudul Camerunului și din Republica Centrală Africană până în Nordul Angolei. Sunt nativi următoarelor țări: Angola, Camerun, Republica Central Africană, Congo, Coasta de Azur, Guineea Ecuatorială, Gabon, Ghana, Kenya, Liberia, Nigeria, Tanzania și Uganda. În Kenya și Tanzania, aceși papagali ocupă pădurile |
Nume: Papagali cu Fruntea Roșie, Papagali Jardine, Congo Red-Crowned, William´s Fig
Originea: Africa Grupa: de dimensiuni medii Inaltime: 26 – 30 cm Speranta medie de viata: până la 30 – 60 ani Culoare: verde, cu pete roșii pe frunte. Temperament: Învață foarte ușor sunete noi, cum ar fi soneria de la telefon, fluierături, lătratul câinelui și multe alte sunete pe care le aude în casa voastră. Mulți dintre acești papagali pot să devină destul de independenți, motiv pentru care au nevoie de puțin dresaj. Dresaj: Papagalii care nu sunt dresați vor mesteca tot ce prind în cale, inclusiv cabluri electrice, ceea ce poate să ducă la probleme destul de mari în casă. Vor privi toate obiectele din casă ca niște jucării, putând astfel să vă distrugă obiecte la care țineți mult, sau lucruri de valoare. Caracteristici distinctive: Ambele sexe au un aspect similar, dar totuși femela poate să aibă o culoare a ochilor portocalie-maroniu, și nu roșu-portocaliu cum are masculul. Tinerii papagali au culori mai palide și le lipsesc marcajele roșii, care apar doar mai târziu. |
tropicale și pădurile montane primare, până la o altitudine de 3.250 m. Apar de asemenea și în pădurile montane secundare, precum și în unele zone în plantațiile de cafea. Papagalii cu Fruntea Roșie sunt în general foarte sociabili și se găsesc în grupuri de până la zece păsări, atât atunci când se hrănesc, cât și atunci când stau doar în copaci. Această specie are potențialul de a fi amenințată ca urmare a aprecierii pe care o au pe piața de schimb, fiind listată în Apendixul II din Convenția Internațională a Comerțului în zona de Specii Amenințate. Din acest punct de vedere s-au întreprins eforturi în vederea salvării acestei specii. Astfel, specia de papagali cu Fruntea Roșie se găsește în câteva zone protejate, incluzând aici Parcul Național Lope-Okanda în Gabon, și în Parcul Național Korup în Camerun, precum și în Parcul Național Bia în Gana. Problema în ceea ce privește comerțul cu această specie este lipsa legislației și acolo unde există legislație, lipsa forțelor de ordine care să o pună în aplicare. Negoțul cu aceste păsări sălbatice și distrugerea pădurilor care reprezintă habitatul lor necesită o mai bună monitorizare pentru a se asigura că populația de Papagali cu Fruntea Roșie nu va suferi un declin și mai mare.
Descriere fizică – taxonomie:
Nume științific și Clasificare: Regn – Animalia; Încrengătură – Chordata; Clasa – Aves; Ordinul – Psittaciformes; Familia – Psittacidae; Genul – Poicephalus; Specia – Gulielmi Gulielmi.
Numele acestui papagal mare și îndesat, dar foarte atractiv, provine de la marcajele roșii distinctive de pe frunte și coapse, precum și de pe vârfurile aripilor. Restul corpului îi este în mare parte verde, cu toate că penele pentru zbor și coada scurtă sunt de culoare maronie înspre negru, iar penele de pe spate și de pe aripi sunt închise la culoare, cu margini verzui. Fața și bărbia sunt de asemenea ușor mai închise la culoare, dar partea de sus a cozii este un galben-verzui luminos. Picioarele sunt de culoare gri închis înspre negru, iar ochii îi sunt înconjurați de un inel de piele de culoare roz-alb. Ambele sexe au un aspect similar, dar totuși femela poate să aibă o culoare a ochilor portocalie-maroniu, și nu roșu-portocaliu cum are masculul. Tinerii papagali au culori mai palide și le lipsesc marcajele roșii, care apar doar mai târziu. Acești papagali sunt destul de gălăgioși, reușind să scoată niște sunete înalte, dure atunci când zboară. Atunci când se hrănesc emit niște sunete de intensitate scăzută, asemenea unor fluierături. Mărimea acestor papagali poate să ajungă la 26 – 30 cm, iar greutatea lor se situează între 200 – 300 g.
Specii și subspecii:
Papagali Masai cu Fruntea Roșie :
Nume Științific: Poicephalus gulielmi massaicus
Denumirea în Engleză: Masai Red-headed Parrot ; în Olandeză: Groene Congo Papegaai; în Germană: Reichenows Kongopapagei; în Franceză: Perroquet de Massai . CITES II clasifică această specie în categoria Specie Amenințată.
Descriere: Se aseamănă mult cu Gulielmi, dar totuși penajul verde este ușor mai pal. De asemenea, nu are atât de mult portocaliu – roșu pe cap, fiind redus la doar o mică pată pe frunte. Obrajii îi sunt mult mai verzi, iar abdomenul nu are aspectul albăstrui.
Lungime: ~28 cm.
Distribuție: Trăiește în zonele înalte din Sudul Kenya și în Nordul Tanzaniei.
Papagali cu Coroana Portocalie:
Nume Științific: Poicephalus gulielmi fantiensis
Denumirea în Engleză: Orange-crowned Parrot; în Olandeză: Neumanns Kongo Papegaai; în Germană: Neumanns Kongopapagei; în Franceză: Perroquet de Fanti. CITES II clasifică această specie în categoria Specie Amenințată.
Descriere: La fel ca și Gulielmi, dar cu un penaj mai pal; fruntea și coroana îi sunt portocalii, iar la unele păsări poate să lipsească aproape complet (uneori aceasta se poate aplica doar în cazul masculilor). Lateralele aripilor și coapsele nu conțin culoarea portocalie-roșiatică. Pe spate și pe aripi culoare este verde. Ochii îi sunt maro și mult mai mici. Sub-specia deschisă de Neumann ca și permistus nu este atât de diferită încât să fie necesară clasificarea ca și sub-specie.
Lungime: 26 – 28 cm.
Distribuție: Ghana, Camerun, vestul Liberiei
Papagalul Kenya Jardine
Nume Științific: Poicephalus gulielmi permistus
Denumirea în Engleză: Kenya Jardine’s Parrot; în Olandeză: Kenya Papegaai ; în Germană: Kenyapapagei; în Franceză: Perroquet de Kenya. CITES II clasifică această specie în categoria Specie Amenințată.
Distribuție: Zonele muntoase din Kenya, cu excepția sudului.
Personalitate:
Specia de papagali cu fruntea roșie este o alegere excelentă pentru persoanele care vor să facă pasul înspre un papagal de dimensiuni medii. Popularitatea acestor păsări crește constant datorită loialității de care dau dovadă, dar și datorită faptului că sunt tot mai ușor de găsit în piață. Forma lor compactă, personalitatea blândă și faptul că sunt destul de tăcuți îi face perfecți pentru persoanele care trăiesc în apartament, comparativ cu alți papagali de dimensiuni mai mari și care sunt și mai gălăgioși. Nivelul de energie este unul moderat înspre înalt, motiv pentru care ar trebui să li se ofere destule exerciții și stimulare mentală. Sunt în general jucăuși și inteligenți, fiind capabili să dezvolte un vocabular impresionant, chiar și fără dresaj. Prezintă adeseori trăsături de personalitate aproape umane. Atât masculii cât și femelele sunt niște adevărați povestitori. Sunt plini de energie și niște păsări cărora le face plăcere să se prostească. Învață foarte ușor sunete noi, cum ar fi soneria de la telefon, fluierături, lătratul câinelui și multe alte sunete pe care le aude în casa voastră. Mulți dintre acești papagali pot să devină destul de independenți, motiv pentru care au nevoie de puțin dresaj. Sunt de asemenea niște păsări cărora le face plăcere să mestece tot ce prind în cale. Din nou este nevoie de dresaj pentru a stopa aceste porniri. .
Dresaj
Papagalii care sunt ținuți ca și animale de companie vă vor pune răbdarea la încercare adeseori. Vor descoperi că ciocul lor poate să fie o bună metodă de a ne disciplina, încă din stadiul de tineri papagali, ceea ce îi va face să fie mai încrezători în forțele lor și mai independenți. Este foarte important ca papagalul cu fruntea roșie să înțeleagă că nu trebuie să facă acest lucru și că acest comportament nu este dorit. Papagalii care nu sunt dresați vor mesteca tot ce prind în cale, inclusiv cabluri electrice, ceea ce poate să ducă la probleme destul de mari în casă. Vor privi toate obiectele din casă ca niște jucării, putând astfel să vă distrugă obiecte la care țineți mult, sau lucruri de valoare. În cazul în care nu reușiți să le dresați, s-ar putea să întâmpinați probleme chiar și în a le scoate afară din cușca lor. Din acest motiv, este indicat să identificați un program de dresaj pentru papagalul Lovebird. Indiferent dacă aveți papagalul de o zi sau de câțiva ani, programul de dresaj vă va ajuta foarte mult. Puteți să căutați informații de dresaj și pe internet, unde există numeroase filmulețe care arată metode utile și simple de aplicat, prin care să vă dresați papagalul.
Hrana:
Specia de papagali cu Fruntea Roșie ar trebui să fie hrăniți cu semințe și cu mâncare proaspătă. Semințele și iarba reprezintă cea mai bună hrană pentru papagali, dar este bine de știut că dacă îl hrăniți doar cu semințe atunci riscați să îl îmbolnăviți. Semințele nu sunt bogate în vitamina A, motiv pentru care ar trebui să luați în considerare și alte tipuri de mâncare.
Atunci când se află în habitatul său natural, papagalul cu fruntea roșie se hrănește cu o varietate mare de semințe, insecte, flori și fructe, incluzând aici fructele palmierului de ulei, Elaeis guineensis. Se hrănesc în general în stoluri, călătorind uneori până la 60 km într-o zi pentru a ajunge la locurile cu mâncarea preferată. Perechi sau grupuri mici sunt văzuți în mod normal zburând ușor în zonele de hrănire, fiind ușor de detectat ca urmare a sunetelor de contact pe care le scot.
La magazinele de specialitate puteți să găsiți bare presate de semințe, cu aromă de miere, de fructe de pădure sau multe alte variante. Pe lângă semințe, este indicat să îl hrăniți cu mâncare proaspătă, cum sunt legumele, fructele și fructele de pădure. Mere, morcovi, pere, porumb, broccoli, spanac sunt opțiuni foarte bune pentru hrana papagalului, acestea fiind foarte bogate în nutrienți. La fel ca și oamenii, nici papagalilor nu le place mâncarea care se îndepărtează de gustul ei original. Mâncarea procesată excesiv își pierde din valoarea nutritivă, conținând adeseori calorii care pot să ducă la creșterea în greutate. Nici mâncarea prăjită nu trebuie să existe în meniul papagalilor.
Boli si afectiuni curente:
Specia de papagali cu fruntea roșie este predispusă la destul de multe probleme de sănătate, motiv pentru care trebuie să aveți tot timpul grijă de el și mai mult, trebuie să îl urmăriți tot timpul. Observându-l, veți putea să înțelegeți ceea ce transmite în diferite ipostaze. Dacă îl vedeți că bea prea multă apă, că nu mănâncă destul sau că mănâncă prea mult, că este prea slab sau prea gras, că este letargic, atunci cu siguranță există o problemă de sănătate și ar trebui să mergeți cu el la un medic veterinar.
Unele dintre problemele care pot să apară sunt următoarele:
– alergiile;
– căderea penelor;
– voma;
– constipația;
– îi curge nasul și dificultăți la respirație;
– probleme cu ciocul, cu picioarele sau cu ochii;
– pierderea echilibrului.
